Anul 1847. Apare la Blaj, până 28 aprilie, din iniţiativa şi sub conducerea lui Timotei Cipariu, publicaţia „Organul luminării “, transformată în timpul Revoluţiei de la 1848 în „Organul naţiunale“ (de la 12 mai până la 29 septembrie 1848). Este prima gazetă tipărită în Transilvania în întregime cu caractere latine.
Anul 1877. S-a născut la Braşov Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, memorialist, membru al Academiei Române. Conform lucrării „Spița unui neam din Ardeal”, scrisă de Sextil Pușcariu, obârșia neamului Pușcăreștilor ar fi din Maramureș, inițial aceștia s-au numit Iuga, denumirea Pușcașu, devenită Pușcariu ar fi fost doar porecla familiei. Sextil Pușcariu a urmat studiile gimnaziale și liceale la Brașov, la actualul Colegiu Național „Andrei Șaguna”, după care pleacă pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig, în Franţa, la Paris şi în Austria, la Viena. Devine doctor în filosofie al Universităţii din Leipzig în 1899, docent privat pentru filologia română la Universitatea din Viena (1904-1906). În 1906 se stabileşte la Cernăuţi. Timp de zece ani, începând din 1908, a fost titularul Catedrei de limbă și literatură română, iar în 1918 și decanul Facultăţii de Filozofie a Universităţii din Cernăuţi.
La Cernăuţi, Sextil Puşcariu inițiază și conduce ziarul „Glasul Bucovinei”, primul număr al căruia a apărut la 22 octombrie 1918. A devenit cea mai activă și răspândită publicație românească din Bucovina. Participă activ la unirea Bucovinei cu România. În primăvara anului 1919 lui Sextil Puşcariu i se oferă postul de ministru al Bucovinei la București, dar refuză, preferând să rămână un om de știință. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universității Daciei Superioare din Cluj. Devine primul rector român al Universității din Cluj și pune temelia Muzeului Limbii Române (1919), primul institut românesc de lingvistică.
Sextil Puşcariu a făcut parte din delegația României la Liga Naţiunilor de la Geneva (1922-1925), a reprezentat România la mai multe foruri lingvistice.
A decedat în ziua de 4 mai 1948 în localitatea Bran.
Anul 1918. A apărut, la Paris, a doua serie a publicaţiei săptămânale „La Roumanie” (până la 12 iunie 1919), care desfăşura o bogată activitate pentru apărarea cauzei naţionale româneşti.
Anul 1926. Parlamentul României a votat îndepărtarea prințului Carol (viitorul rege Carol al II-lea) de la succesiune și recunoașterea prințului Mihai ca principe moștenitor al României. Pe timpul minoratului lui Mihai s-a instituit o regență formată din patriarhul Miron Cristea, președintele Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan și prințul Nicolae de Hohenzollern.
Anul 1943. Revista americană „Time” publică rating-ul său „Omul anului”. În fruntea listei se află Iosif Stalin, conducătorul URSS. Este rezultatul victoriilor Armatei Roşii în lupta împotriva fascismului. Acest rating anual a fost iniţiat de „Time” în 1927.
Anul 1946. S-a născut, compozitorul şi cântărețul român de muzică ușoară, Mihai Constantinescu (decedat în 2019). Mihai Constantinescu a absolvit Școala Populară de Artă, clasa Florica Orăscu, în 1972, iar în anul următor – Institutul de Educație Fizică și Sport din București. Mihai Constantinescu a făcut parte din corul de copii al Radiodifuziunii, iar în anul 1964 intră în grupul „Mondial”. În această perioadă încep să-i apară primele piese. I-au adus o mare popularitate cântecele „Un simplu om”, „Sus, în deal”, „Un zâmbet, o floare” etc.
Anul 2004. Roverul „Spirit” lansat de NASA, a ajuns pe Marte. Vehiculul spațial „Spirit”, denumit oficial Mars Exploration Rover – A sau MER-A, este primul dintre cele două vehicule spațiale de tip „rover” ale misiunii Mars Exploration Rover a organizației NASA. „Rover” e un cuvânt englez cu traducerea „vagabond” și care aici se referă la un automobil pentru teren accidentat. A amartizat cu succes la ora 04:35 UTC în ziua de 4 ianuarie 2004. A fost urmat de „fratele său geamăn”, Opportunity (MER-B), care după trei săptămâni a amartizat pe cealaltă parte a planetei roşii.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com