La 7 decembrie anul 43 î.e.n., la Formia din ordinul lui Marcus Antonius este asasinat omul de stat și filosoful Marcus Tullius Cicero. După ce, în 51-50 î.e.n., fusese proconsul în Cilicia, Cicero a încercat în van să-i reconcilieze între ei pe Caesar şi Pompeius, aflați în conflict. În cele din urmă trece de partea lui Pompeius și a optimaților republicani, însă după înfrângerea acestora, se află printre primii care se întorc în Italia și obțin iertarea din partea lui Caesar. După asasinarea lui Caesar, în care se prea poate să fi fost implicat, Cicero devine destul de rapid șeful republicanilor, sperând într-o instaurare a republicii, lucru care atunci era imposibil. A încercat să-l manipuleze pe tânărul Octavianus (viitorul împărat Augustus, 27 -14 î.e.n.) împotriva lui Marcus Antonius, pe care îl considera cel mai primejdios dușman al republicii, însă fără succes. În 7 decembrie 43 î.e.n. a fost ucis chiar de către oamenii lui Marcus Antonius. Cicero a alcătuit o operă imensă. Se pot distinge, în primul rând, discursurile ciceroniene în număr de 58, care reprezintă o fericită armonizare între talentul nativ, (ingenium), cultura vastă (doctrina) și practica forului (usus forensis). Discursurile acoperă o perioadă de 38 de ani (81-43 î. e.n.) de activitate retorică pusă în slujba cetățeanului și a cetății, „de la interesul sau nevoia cărora niciodată nu m-au sustras odihna, plăcerea sau somnul”.
La 7 decembrie 1598 s-a născut la Neapole, Gian Lorenzo Bernini, arhitect, sculptor şi pictor, reprezentant de seamă al barocului italian. Capodopera sa este Piaţa Sfântului Petru de la Vatican (Roma), delimitată de o colonadă gigantică formată din 284 de coloane, desfășurate pe patru rânduri, cu 140 de statui. Soluția găsită de Bernini uimește și astăzi: cele două brațe ale colonadei strâng la pieptul Bisericii catolice, reprezentată de catedrală, credincioșii aflați în piață. A decedat la 28 noiembrie 1680 şi a fost înmormântat în Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, după ce a stat în serviciul a opt papi.
La 7 decembrie 1900 s-a născut vestita pictoriţă, maestră a picturii decorative din Ucraina, Kateryna Bilokur. Kateryna Bilokur (1900-1961) este autoarea unor peisaje şi natură statică fantastice. În anul 1954 opt lucrări ale pictoriţei ucrainene au fost expuse la Paris, la Luvru, unde au fost apreciate de genialul Picasso. Trei tablouri, între care şi cel numit „Spicul-împărat”, vor rămâne pentru totdeauna în străinătate. În anul 1977, în satul Bogdanivka a fost inaugurată casa-muzeu „Kateryna Bilokur”.
La 7 decembrie 1917, confirmat de Sfatul Ţării din fosta Basarabie ţaristă, se instituie primul guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti (Sfatul Directorilor, alcătuit din 9 directorate) în următoarea componenţă: P.Erhan – preşedinte al Sfatului Directorilor şi director al agriculturii, V.Cristi – director de interne, N.Bosie-Codreanu – director al comunicaţiilor, Şt.Ciobanu – director al învăţământului, T.Ioncu – director al finanţelor, T.Cojocaru – director al războiului, M.Savenco – director al justiţiei, I.Pelivan – director de externe, V.Grinfeld – director al industriei şi comerţului.
La 7 decembrie 2017 a decedat Alexandru Moșanu, istoric și politician din Basarabia, profesor universitar, doctor habilitat în științe istorice, precum și membru de onoare al Academiei Române din 1993. Alexandru Moşanu (1932-2017) a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 1998 și a îndeplinit funcția de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 3 septembrie 1990 – 2 februarie 1993, fiind primul în această funcție. Istoricul Alexandru Moșanu, a declarat că idealurile pentru care a luptat generația de intelectuali basarabeni la începutul anilor ’90 ai secolului trecut și care au avut ca efect desprinderea de URSS și constituirea statului independent Republica Moldova au fost neglijate în totalitate de către regimul comunist (aflat la guvernare în Republica Moldova în perioada 2001-2009). Independența Republicii Moldova a fost posibilă numai datorită redobândirii unor drepturi fundamentale de ordin spiritual care țin de identitatea română a poporului basarabean: oficializarea limbii române și revenirea la alfabetul latin. „Ceea ce întreprinde astăzi guvernarea comunistă prin promovarea unor politici de neglijare a tot ce este românesc în Mișcarea de eliberare națională, se înscrie într-un plan eșalonat de lovitură de stat, menit să neutralizeze valorile și principiile care au fost puse la temelia statului Independent Republica Moldova în august 1991. Este uitată cu desăvârșire Declarația de Independență și se caută motive pentru revizuirea ei, iar adoptarea unei ideologii de stat bazată pe moldovenismul antiromânesc nu este altceva decât revenirea la politica stalinistă de separare a poporului român al Basarabiei și menținerea lui în sfera de influență a Federației Ruse”, scria el.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com