La 7 ianuarie este prăznuiră Nașterea Domnului pe stil vechi.
Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Calendarul iulian a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Şi tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (anul 325), la calcularea datei Paştilor. Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile și șase ore și cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute și 46 secunde rezultă anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, peste mai multe secole s-a simțit necesitatea corectării calendarului. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.
Cu toate că în anul 1923, la un congres ţinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian, data Paştilor se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu. De aici neconcordanţă cu data Paştelui din Biserica Catolică.
La Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923 n-au participat, însă, toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va crede potrivită, pentru a nu da naştere la tulburări. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.
Până în prezent au rămas câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat, ca Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paștile şi toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”.
Crăciunul pe stil vechi îl sărbătoresc şi românii care fac parte din Biserică Ortodoxă de Stil Vechi, stilistă, cum este denumită popular (nerecunoscută canonic de nici o biserică ortodoxă). Pentru aceştia, sărbătoarea Naşterii Domnului se face potrivit tradiţiilor locului, cea mai mare parte dintre ei aflându-se în Moldova. Naşterea Mântuitorului este sărbătorită şi de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele două mitropolii care activează pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce ţine canonic de Patriarhia Română, şi Mitropolia Moldovei, care ţine de Patriarhia Rusă) sunt pe stil vechi.
O parte dintre ortodocșii români din regiunea Cernăuți, cei din actualul raion Herța, țin sărbătorile bisericești pe stil nou, iar românii din celelalte raioane, împreună cu ucrainenii – pe stil vechi. În ultimii ani, la Cernăuți a fost ridicată o frumoasă catedrală cu hramul Nașterea Domnului.
(V.K.)