”Întotdeauna am trăit ca frații”
Condițiile prezentate de Biserica Ortodoxă Română în schimbul recunoașterii Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, sunt clare și acceptabile pentru discuții. Această opinie a fost exprimată de către Mitropolitul Cernauțiului și Bucovinei Danylo pentru molbuk.ua, notează Libertatea Cuvântului.
În special, mitropolitul menționează că bisericile ucraineană și românească nu au fost niciodată ostile și au trăit mereu „ca frații».
„Atunci când apare o nouă familie, toți vecinii se gândesc cum vor trăi alături de noii vecini. Cu voie sau fără voie, noi trebuie să împărțim cumva un teritoriu, o stradă, și adesea, o singură fântână. De aceea, noi trebuie să construim relații bune. Acest lucru se referă și la biserică. Biserica noastră nu este tânără. Are mai mult de 1.030 de ani și a avut relații cu România și Moldova pe o lungă perioadă de timp. Cu toate acestea, bisericile noastre au trăit întotdeauna ca frații. România pentru noi nu a fost niciodată ostilă. Patriarhul Teoctist, care era prieten cu Patriarhul Filaret, nu și-a permis să vorbească aspru împotriva Bisericii Ucrainene. El știa că Patriarhul Filaret cunoaște canoanele și nu va admite anumite lucruri necuvenite”— a spus Mitropolitul Danylo.
El crede că anumite tensiuni sau neînțelegeri legate de biserică pot apărea „numai din partea radicalilor, care au anumite prejudecăți, dar acest lucru nu se reflectă la nivel diplomatic în relațiile dintre state».
„Cred ca condițiile expuse de Biserica Română nu sunt complicate. Consider că trebuie să fie trimisă o delegație a noastră în Romania, sau o delegație a românilor la conducătorul bisericii noastre. Trebuie să existe negocieri, care să echilibreze totul și să decidă ceea ce este al nostru și ceea ce este al lor «, a spus Mitropolitul Danylo.
Amintim că Sfântul Sinod al BOR nu a făcut deocamdată pasul spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
”Avându-se în vedere evoluțiile recente ale situației bisericești din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluție, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei”, precizează un comunicat postat pe portalul oficial Basilica.ro.
”Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, mai spune comunicatul.
O soluție comună a Patriarhiei Ecumenice și a Patriarhiei Moscovei este, deocamdată, o imposibilitate. Asta pentru că Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat, la mijlocul lunii, ruperea completă a relaţiilor cu Patriarhia de la Constantinopol, tocmai pentru că aceasta a recunoscut independența Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Potrivit G4Media.ro, decizia BOR poate depinde de doi factori. În primul rând, Biserica Ortodoxă Română așteaptă poziția Ucrainei față de modul în care se vor oficia slujbele în bisericile minorității române din Ucraina după schisma recentă. Recenta izbucnire a naționalismului în Ucraina a dus la adoptarea unei legi a învățământului care limitează sever drepturile minorităților la educație în limba maternă, iar schisma între cele două biserici a început să alimenteze temerile credincioșilor de etnie română din Ucraina că vor pierde și dreptul la slujbe religioase în limba română.
Al doilea motiv care provoacă reticența Bisericii Ortodoxe Române este legat de crearea unui precedent în Republica Moldova. Acolo coexistă două biserici ortodoxe, una care ține de Moscova, alta – de București. Nici una nu a cerut autocefalia, dar dacă Biserica Ortodoxă din Ucraina o va obține, Bucureștiul se teme ca în viitor Mitropolia Moldovei să nu fie tentată de o mișcare similară.