Duminica trecută, în Casa Naţională a Românilor din Cernăuţi, au fost comemorate jertfele foametei şi represiunilor regimului totalitar sovietic. Societatea panucraineană „Golgota”, condusă de dl Octavian Bivolaru, cu prilejul Zilei comemorării jertfelor foametei şi represiunilor politice, marcate în Ucraina la 22 noiembrie, a organizat o conferinţă pe această temă.
Au fost prezenţi reprezentanţi ai ARS Cernăuţi, Consulatului General al României la Cernăuţi şi o delegaţie de la Rădăuţi. Scriitorul şi publicistul Dumitru Covalciuc, unul dintre cei mai activi cercetători ai crimelor regimului autoritar comunist săvârşite faţă de comunitatea românească din regiunea Cernăuţi, a argumentat cu cifre şi fapte organizarea artificială a foametei în Ucraina în anii 1932-1933 şi în 1946-1947. Vorbitorul a citat fragmente din publicaţiile din România despre marea tragedie a poporului ucrainean din anii 30, a accentuat că în acei ani oameni chinuiţi de foame din Podolia treceau foarte des graniţa româno-sovietică pe Nistru, sperând la o salvare. Autorităţile române aveau o atitudine înţelegătoare faţă de aceşti oameni. Unii dintre ei au fost trimişi în vestul ţării, unde li s-au dat şi loturi de pământ ca să-şi întemeieze gospodării. Cea de a doua foamete organizată, din anii 1946-1947, a cuprins şi regiunea noastră. Ea a fost un instrument al regimului de a-i forţa pe ţăranii bucovineni să intre în colhoz.
În acest context domnul Dumitru Covalciuc a abordat o temă mai puţin cunoscută – cea a foametei din Bucovina după Primul război mondial.
Un alt raportor şi activist al Societăţii „Golgota”, dl Octavian Voronca, a demonstrat grafic ce însemna „pâinea” din perioada foametei, adică ce fel de componente avea ea, componente din raţia animalelor. Această pâine amară trebuie să fie o lecţie pentru omenire, pentru acei ce caută astăzi, prin instrumentele regimului totalitar, să împiedice înaintarea Ucrainei spre valorile societăţii democratice.
Participanţii la conferinţă s-au pronunţat, la fel ca şi cu alte ocazii, pentru adunarea şi selectarea materialelor despre „Golgota neamului românesc din nordul Bucovinei” într-un volum aparte, într-o Carte a memoriei.
S-a mai menţionat importanţa ridicării unor cruci şi monumente în memoria jertfelor regimului totalitar. Dar nimeni nu şi-a amintit de sculptorul cernăuţean Dumitru Gorşcovschi, prezent la conferinţă, care are un proiect foarte reuşit al monumentului jertfelor foametei. El, de câţiva ani umblă cu schiţa acestui monument, de altfel apreciat de un juriu artistic solid, de la o conferinţă la alta, dar nimeni nu spune cuvântul hotărâtor. Nu trebuie să pierdem ocazia, iar monumentul să rămână doar pe hârtie. Şi aceasta tot ţine de memoria neamului.
Vasile Carlaşciuc