La 14 februarie anul 269 moare decapitat, după ce a fost torturat, Sfântul Valentin. Valentin a fost episcop în Interamna (azi Terni, Italia). A fost condamnat la moarte și executat din cauza credinței lui. Potrivit legendei, el ar fi cununat păgâni cu creștini, în ciuda poruncii împăratului roman Claudius II (268-270), dăruia tinerilor îndrăgostiți flori din grădina lui, vindeca bolnavi. În închisoare, el se împrieteneşte cu fiica temnicerului şi o convinge să creadă în Dumnezeu. În ziua execuţiei sale Valentin scrie o scrisoare de dragoste fetei temnicerului, pe care nu o semnează. Ziua de comemorare a Sfântului Valentin este numită Ziua îndrăgostiţilor şi este sărbătorită în fiecare an, la data de 14 februarie, în mai multe ţări din întreaga lume, inclusiv în SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Franţa, China şi India. Originea acestei sărbători a iubirii nu este nici astăzi prea bine cunoscută. Există legende, care susţin faptul că, în această zi, în Roma Antică era sărbătorită Iuno, zeiţa tuturor zeilor, protectoarea femeilor şi căsătoriilor. Apoi, în următoarea zi avea loc Lupercalia, un festival păgân în centrul căruia se afla Faunus, zeul agriculturii şi fertilităţii. Între multele manifestări din timpul festivalului era un obicei interesant de formare a perechilor din băieţi şi fete. În seara de dinaintea sărbătorii, numele fetelor erau scrise pe bucăţi de hârtie şi introduse într-un vas. Tinerii extrăgeau biletele şi, astfel, se formau perechi ce ţineau uneori şi un an. Destul de des, cei doi se îndrăgosteau şi se căsătoreau.
La 14 februarie 1819 s-a născut Cristopher Latham Sholes, inventatorul maşinii de scris. În timpul secolului al optsprezecelea au existat mai multe tentative de a concepe o maşină de scris. În 1868 americanul Cristopher Sholes a realizat şi a brevetat primul prototip al genului. Firma producătoare de arme Remington, care a achiziţionat brevetul, va începe producţia în masă a maşinilor de scris în 1873.
În ziua de 14 februarie a anului 1897 a decedat scriitorul, criticul literar, folcloristul, etnograful, istoricul, lingvistul şi activistul cultural ucrainean, Panteleimon Kuliş (1819-1897). Împreună cu renumitul om de ştiinţă ucrainean, Ivan Puliui, Panteleimon Kuliş a tradus pentru prima dată Biblia în limba ucraineană.
La 14 februarie 1935 s-a născut Grigore Vieru, poet din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române. Grigore Vieru (1935-2009) a fost, incontestabil, o voce singulară, de o expresivitate deosebită în peisajul poeziei româneşti. Critica afirmă că versurile lui Grigore Vieru au ilustrat, într-un regim al excelenţei rostirii lirice, stări de spirit de o rară autenticitate, conturate în enunţuri poetice armonioase şi limpezi, sugestive şi sincere. Nimic strident în lirica lui Grigore Vieru, nimic evaziv sau fals. Versurile lui se înscriu într-un program literar ce are ca element esenţial apărarea şi ilustrarea limbii române, integritatea acesteia într-o ţară în care s-a refuzat, decenii de-a rândul, dreptul de cetăţenie al acestei limbi. Recursul la sentimentul patriotic autentic, starea de sinceră şi ardentă implicare cetăţenească în destinul propriei patrii, toate acestea au reprezentat imperative imediate ale creaţiilor sale, cărora poetul li s-a dedicat cu dăruire, spirit al jertfei şi credinţă.
La 14 februarie 1970 s-a stins din viaţă marele actor român de teatru şi film, Grigore Vasiliu Birlic. Grigore Vasiliu Birlic (1905-1970) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. A jucat în multe piese de teatru, precum și în filme. Datorită talentului artistic Grigore Vasiliu Birlic a fost impus ca director și patron al mai multor companii teatrale (printre care și trupa „Colorado”). Însă legea comunistă a teatrelor din anul 1947 a făcut ca Birlic să reziste în această postură doar un an, fiind până la urmă înlocuit din funcție. Instalarea la putere în România a regimului comunist l-a prins în plină glorie. Se întoarce ca actor la Teatrul Național din București, după naționalizarea teatrelor particulare. Sică Alexandrescu montează în anul 1953 piesa „O scrisoare pierdută”, Birlic interpretându-l inițial pe Dandanache, apoi pe Brânzovenescu. Critica îl consideră un „geniu al comediei, al umorului românesc”, așezându-l alături de Constantin Tănase. Criticii au spus că umorul și fizionomia sa l-ar fi putut propulsa într-o carieră internațională de excepție, dacă nu ar fi fost prizonierul unei cinematografii marginale.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com