La 2 martie 1716 apare lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae”, prima monografie geografică la români, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. Lucrarea este alcătuită din trei părți și este însoțită de prima hartă a Moldovei. Ea are un caracter enciclopedic, conținând descrieri pertinente și complete de natură geografică, politică, administrativă, organizatorică, socială, lingvistică, etnografică ale Moldovei. Țara Moldovei este prezentată cu istoria sa, geografia fizică, fauna, instituțiile sale, structura socială și viața poporului. Ediția princeps a fost tradusă în limba germană (Frankfurt și Leipzig, 1771), de un geograf și profesor german, Anton Fiedrich Büsching, cu ajutorul lui Johan Ludwig Redslob, iar prima traducere în limba română a fost făcută în 1806, de către banul Vasile Vârnav și a fost publicată pentru întâia oară la Mănăstirea Neamț, în 19 august 1825, sub titlul „Scrisoarea Moldovei”.
La 2 martie, la Bucureşti a apărut primul număr al revistei „Columna lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu. Avea subtitlul „Politica, istoria, ştiinţele economice, jurispudenţie, medicina, ştiinţele naturale, poesia, literatura poporană, bibliografia”, modificat în 1876 ca „Revista mensuală pentru istorie, lingvistică şi psicologie poporană”. A fost moştenitoarea revistei „Traian”. Publicaţia a abandonat treptat profilul politic respectiv, devenind una dintre cele mai prestigioase reviste literare şi ştiinţifice ale epocii. I-a avut drept colaboratori pe G. Sion, I. Vulcan, A. Densuşianu, M. Gaster, Alexandru D. Xenopol, A. Odobescu.
La 2 martie 1931 s-a născut Mihail Gorbaciov, lider sovietic, secretar general al Partidului Comunist, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1990). Mihail Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. S-a retras din viaţa politică la 24 august 1991, decizia sa provocând dizolvarea Uniunii Sovietice.
În ziua de 2 martie 1968 s-a stins din viaţă Grigore Nandriş, filolog, lingvist și memorialist român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford. Grigore Nandriș s-a născut la 17 ianuarie 1968 în satul Mahala de lângă Cernăuţi În 1925 lucrează ca profesor la Școala Normală, iar un an mai târziu este chemat profesor extraordinar la Catedra de filologie slavă a Universităţii din Cernăuţi, post pe care se va titulariza în 1929. De aici se va transfera ulterior la București. Tot în 1929 este ales președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, funcție pe care o va deține până în 1942. În această perioadă este și președintele asociației Przyjaciele Polski. Datorită prestigiului științific căpătat, Grigore Nandriș devine membru al Comisiei Dicționarului Academiei de Științe din Cracovia și i se acordă Medalia de Argint a Academiei Poloneze pentru Literatură din Varşovia. Grigore Nandriș este trimis în mai 1940 în misiune oficială, pentru a înființa un consulat român la Dublin. Blocat aici de război, lucrează la o școală pentru instruirea ofițerilor englezi ce urmau să fie parașutați în România. Susține frecvent emisiuni la Radio BBC. În 1945 este titularizat profesor la Școala de Studii Slavone Sud-Est-Europene din Londra, iar din 1946 ține prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi Medievale și Moderne din Universitatea Oxford. În 1947 devine membru al Societății Universitare Slave de la Cambridge, iar în toamna aceluiași an este chemat ca profesor titular la Catedra de filologie slavă de la Universitatea din Londra, unde va funcționa până la pensionare, în 1963. A fost de asemenea membru al Societății Academice Române, fondată de Octavian Bârlea, pentru intelectualii români aflați în exil.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com