La 20 februarie 1882 a decedat moş Ion Roată, deputat în Adunarea ad-hoc a Moldovei. Ion Roată (1806-1882) cunoscut și sub numele de Moș Ion Roată, a fost un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei din anul 1857 și un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova şi Valahia și al reformei agrare din Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Ion Roată s-a născut în anul 1806 și a fost fiul lui Constantin şi a Măriuței Roată. Ion Roată a fost căsătorit cu Maria Roată, născută în anul 1812, și a avut patru copii: Năstase, Neculai, Zoe si Maria. Ion Roată a fost decorat la 18 martie 1878 de către Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, cu Ordinul Naţional „Steaua României”, în grad de cavaler, împreună cu brevetul însoțitor semnat de Domnitorul Carol I, „ca o răsplată a contribuției pe care înțeleptul țăran din Câmpurile a avut-o la Înfăptuirea Principatelor Unite”. A murit în anul 1882, la vârsta de 76 ani, fiind înmormântat în cimitirul din localitatea Gura Văii. În localitatea sa natală este Casa Memorială „Moş Ion Roată”.
La 20 februarie 1889 s-a născut compozitorul, pedagogul şi activistul public ucrainean, Lev Revuţki. Lev Revuţki (1889-1977) a fost înzestrat cu un auz absolut, la vârsta de patru ani a însuşit notele muzicale, iar la vârsta de cinci ani a început să cânte la pian. În anul 1903 a fost înscris la un gimnaziu din Kiev şi concomitent la Şcoala de muzică a lui Mykola Tutkovski. Acolo l-a avut ca profesor de pian pe ilustru compozitor Mykola Lysenko. A absolvit Şcoala muzical-dramatică a lui Mykola Lysenko. În perioada 1913-1916 a studiat la Conservatorul din Kiev. În 1924 îşi începe activitatea pedagogică la Institutul muzical-dramatic „M. Lysenko”. În anii 50 a redactat şi a pregătit pentru tipar creaţiile lui Mykola Lysenko. În 1969, cu prilejul jubileului său de 80 de ani lui Lev Revuţki i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste.
La 20 februarie 1938, la postul de radio București a debutat Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc. Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București. A ieșit pe scenă pentru prima data, având doar opt ani, la serbarea care marca sfârșitul anului școlar de la Căminul Cultural din cartier. Viitoarea interpretă a crescut înconjurată de cântece. Asculta doinele muncitorilor din grădina tatălui, cultivator de legume și flori, doine pe care le reproducea părinților acasă. Uneori se ascundea în cimitir și asculta bocetele bătrânilor. Prima melodie pe care a cântat-o oamenilor avea să fie bocetul unchiului său ce-și pierduse soția. Fiind sigură pe calitățile ei vocale, reușește la 21 de ani să se angajeze la Teatrul de Vară Cărăbuș, condus de marele actor Constantin Tănase, pe care l-a cucerit cântând o doină. La 25 de ani, Maria Tănase era o voce care se auzea peste tot în România. Își câștigase deja notorietatea la Viena, oraș unde imprimă primele cântece populare la Casa de Discuri „Columbia”, având un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, cântece de leagăn, de joc, de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Însă, debutul propriu-zis a avut loc odată cu prezentarea unui program radiofonic de piese folclorice, în cadrul programului de cântece românești „Ora satului” în data de 20 februarie 1938, care a inclus melodiile „M-am jurat de mii de ori”, „Ce-i mai dulce ca alvița”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Marie și Mărioară”, „Când o fi la moartea mea”. Începând cu 1939, Maria Tănase iese pe scena internațională. În acel an ea și Grigoraș Dinicu sunt desemnați „ambasadori ai muzicii populare românești” la expoziția internațională de la New York. În anul 1963, Maria Tănase află în timpul unui turneu că suferă de cancer mamar și că trebuie să se opereze de urgență. Ultimul spectacol susținut de Maria Tănase a fost la Hunedoara. Răpusă de boală, Maria Tănase moare câteva zile mai târziu, la nici 50 de ani, pe 22 iunie 1963, în casa natală. Maria Tănase a fost supranumită Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc. Nu numai specialiştii, ci şi simplii iubitori ai muzicii populare apreciază că Maria Tănase a avut o voce inconfundabilă, ce îmbina fericit profunzimea, forţa şi autenticitatea. Repertoriul Mariei Tănase întruneşte peste 400 de cântece populare din toate regiunile istorice ale României. Din 1969, la Craiova, se desfăşoară Festivalul-concurs Naţional al interpreţilor cântecului popular românesc „Maria Tănase” – omagiu marii cântăreţe.
În anul 2000, la Festivalul-concurs „Maria Tănase” a participat și rapsodul popular din Voloca, regiunea Cernăuți, Nicolae Mintencu. „Pentru mine participarea la acest renumit festival a fost de bun augur, consideră domnul Nicolae Mintencu. Am trecut selecția și am fost printre cei 45 de interpreți, aleși pentru etapa finală. Evoluarea mea a fost menționată cu o diplomă, iar după acest festival au urmat altele patru la care n-am afirmat din plin: la Festivalul „Cântece păstorești” din Târgoviște am ocupat locul doi, la Festivalul „Cântecele românilor de pretutindeni” de la Turnu Severin – iarăși locul doi, la Festivalul de romanțe din Botoșani – locul trei și la Festivalul „Din cântecele neamului” de la Cernăuți – locul întâi. Pentru mine Maria Tănase este o interpretă neîntrecută și legendară, cântecele căreia mă inspiră mereu”.
La 20 februarie 1954 s-a născut renumitul interpret român de folclor Grigore Leșe din zona Țării Lăpușului. Grigore Leșe a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare (Fagot), azi fiind doctor în Muzică și profesor asociat al Facultății de Litere, Universitatea București și al Universității de Muzică București. Repertoriul lui este alcătuit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al zonei și marcând evenimente importante din viața omului. Grigore Leșe cântă și la diverse instrumente muzicale.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com