La 20 ianuarie 1527 începe prima domnie a lui Petru Rareş în Moldova, care a durat până în anul 1538. În rândul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria l-a aşezat la loc de mare cinste pe voievodul Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare. Conform tradiţiei orale, Petru ar fi fost în tinereţe negustor de peşte. S-a ridicat în domnie cu ajutorul micii boierimi, al târgoveţilor, al ţărănimii dar şi prin voinţa predecesorului său Ştefăniţă Vodă.
În plan intern, Petru Rareş, ca şi părintele său Ştefan cel Mare, a promovat o politică ce urmărea consolidarea autorităţii centrale, îngrădirea puterii marilor boieri, întărirea ţării.
Pe plan extern, Petru Rareş a desfăşurat o largă activitate diplomatică, urmărind, pe lângă lupta împotriva Imperiului Otoman, ridicarea ţării ca factor important pe arena internaţională. În acest scop domnul întreprinde o intensă activitate diplomatică. În martie 1527 Petru Rareş încheie un tratat de alianţă cu Polonia, completat în mai a aceluiaşi an cu o convenţie privitoare la graniţe, vămi şi comerţ.
În ziua de 20 ianuarie a anului 1818 a murit Dimitrie Ţichindeal, autorul primei culegeri de fabule în limba română – „Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţăturii”. Dimitrie Țichindeal (1775-1818) a fost un preot, cărturar, fabulist, traducător și militant român pentru emanciparea românilor din Banat. Mihai Eminescu l-a numit în „Epigonii” „Țichindeal, gură de aur”.
La 20 ianuarie 1907 a decedat Dmitri Mendeleev, chimist rus, care a descoperit legea periodicității și a conceput clasificarea periodică a elementelor chimice. Dimitri Mendeleev (1834-1907) a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual. Cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie. În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate științifică marcantă a timpului său, onorat de foarte multe organizații științifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu suspiciune, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universității din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890. În ultimii săi ani de activitate profesională a creat patentul clasic al votcii ruseşti, cu 40% alcool. Dar printre contribuțiile sale târzii mult mai importante se numără și studierea câmpurilor petrolifere din Rusia și contribuția sa semnificativă la crearea primelor rafinării rusești. A murit de gripă, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. Elementul chimic numărul 101 îi poartă numele: mendeleviu. De asemenea, un crater de pe Lună a fost numit în cinstea lui.
La 20 ianuarie 1918 s-a născut Oleksandr Şalimov, chirurg şi savant ucrainean, unul dintre fondatorii Şcolii naţionale de chirurgie, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale a Ucrainei şi Academiei de Ştiinţe din New York, membru al Uniunii Internaţionale a Chirurgilor, Erou al Ucrainei. A fost primul care a efectuat cu succes o operaţie de transplantare a pancreasului la un bolnav de diabet zaharat. Sub conducerea lui în Ucraina a fost efectuată prima operaţie de transplantare a inimii. Potrivit deciziei UNESCO, în anul 1998 academicianul Oleksandr Şalimov a fost numit Omul planetei. A decedat în 2006.
La 20 ianuarie 1920 s-a născut Federico Fellini, un reputat regizor și scenarist italian, laureat al mai multor premii internaționale, între care și Premiul Oscar (pe care l-a câștigat de patru ori, al cincilea primindu-l onorific). Fellini a avut una dintre cele mai mari influențe asupra viziunii cinematografice a secolului trecut. Regizor, scenarist și, secundar, actor, Fellini e unul dintre cei mai autobiografici cineaști. „Dac-ar fi să fac un film despre viața unui suflet, ar ieși până la urmă despre mine”. Fascinația lui pentru circ și „vaudevill”-uri, educația catolică și slujbele lui de tinerețe: reporter criminalistic și caricaturist, iar mai apoi creator de gag-uri și de asemenea soția sa, Giulietta Masina (care apare în multe dintre filmele lui), sunt tot atâtea influențe puternice în opera regizorului italian. Federico Fellini s-a stins din viaţă la 31 octombrie 1993.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com