La 21 septembrie anul 19 î.e.n. a decedat la Brindisium (azi Brindisi, în Italia), poetul latin Virgiliu (Publius Vergilius Maro). Virgiliu (70-19 î.e.n.) este autorul epopeii în versuri „Eneida”, considerată epopeea națională a romanilor. Primele șase cărți prezintă călătoria lui Aeneas de la plecarea din Troia până la sosirea în Latium. Asemănătoare cu „Odiseea”, această parte a epopeii înfățișează evenimentele care au avut loc în al șaptelea an de rătăciri pe mare. După ce flota lui Aeneas este aruncată de furtună pe țărmurile Africii, regina Cartaginei, Didona, îi găzduiește pe troieni și organizează în cinstea lor un banchet. Ultimele șase cărți prezintă luptele dintre troieni și populațiile din Latium, conduse de Turnus, regele rutuliilor. După ce pleacă din Cartagina, Aeneas debarcă la gurile Tibrului, unde domnea Latinus; fiica acestuia, Lavinia, urma să devină soția lui Aeneas; Turnus, logodnicul Laviniei, pregătește războiul împotriva lui Aeneas. Din această luptă, eroul troian iese victorios, apropiindu-se de îndeplinirea misiunii sale istorice. „Aeneis” („Eneida”) a fost tradusă în limba române de George Coşbuc, N. Pandelea, Dumitru Murăraşu, Eugen Lovinescu, Nicolae Ionel, Dan Sluşanschi. În anul 1932 la Cernăuţi, la Tipografia Mitropolitului Silvestru apare cartea lui M. Dickstein „Eneida lui Virgiliu”.
La 21 septembrie 1391 a încetat din viaţă Petru I Muşat, domn al Moldovei. În ordinea reprodusă în cronicile moldoveneşti şi în diploma lui Alexandru cel Bun din 7 ianuarie 1403 , Petru I Muşatinul a urmat în scaunul voievodal al Moldovei după Laţcu. În timpul domniei lui se bat primele monede moldoveneşti, groşii de argint, care pe o parte aveau un scut cu flori de crin și bare transversale, iar pe cealaltă, capul de bour, iar Suceava devine cetate de scaun. Când Ștefan Voievod, moștenitorul de drept al tronului Moldovei, a murit în anul 1358, după moartea voievodului Bogdan I Întemeietorul în anul 1367, domnia Moldovei a fost disputată de cei doi fii ai lui, Petru și Ștefan. Petru, deși, a fost mezinul a fost susținut de majoritatea populaţiei și de provincialii unguri, adică maramureșenii din Moldova și și-a însușit domnia.
La 21 septembrie 1864 s-a născut Elena Văcărescu, scriitoare și traducătoare franceză de origine română. Elena Văcărescu (1864-1947), scriitoare română stabilită în Franța, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris. A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topîrceanu, Minulescu, Vinea. A avut o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de regele Carol I și guvern. În perioada Primului Război Mondial, Elena Văcărescu a militat pentru realizarea Marii Uniri de la 1918. Începând din anul 1919 este numită de către regele României ca secretar general al Asociaţiei Române pe lângă Societatea Naţiunilor pentru o perioadă de douăzeci de ani. Pentru meritele sale, guvernul francez îi decernează ordinul Cavaler al Legiunii de Onoare. Ca urmare, în anul 1925, Elena Văcărescu devine membru de onoare al Academiei Române, ea fiind prima femeie din România care a beneficiat de acest titlu. Moare la Paris, la 17 februarie 1947, şi este înhumată în cripta familiei Văcăreştilor din cimitirul Bellu. Ea a lăsat moştenire Academiei Române, prin testament, majoritatea averii Văcăreştilor.
La 21 septembrie 1955, la Sighet, în Maramureş, s-a născut vestitul cântăreţ român de muzică folk, Ducu (Alexandru) Bertzi. Ducu Bertzi se înscrie în categoria cântăreţilor romantici ai României. Cu vocea sa caldă și cu stilul său inconfundabil, el este mereu dorit de public. Un public pe care l-a respectat întotdeauna și care i-a răspuns cu aceeași monedă. Apreciatul folkist maramureșean a urmat Şcoala de muzică (vioară) și Şcoala populară de artă (chitară) în oraşul său de baştină. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea Mecanică Fină.
În anul 1973 Ducu Bertzi câştigă Marele Premiu la Festivalul de Poezie şi Muzică folk de la Sighet. În perioada 1979-1985 participă la vestitul cenaclu „Flacăra”. În anul 1998 este deţinătorul premiului pentru cel mai popular şi vândut album al anului, acordat de revista „Actualitatea Muzicală” – albumul „Dor de ducă”, în 2000 – premiului pentru întreaga activitate la festivalul „Om Bun”. Tot în 2000 interpretului Ducu Bertzi i se înmânează premiu pentru cea mai bună evoluţie folk și premiu pentru cel mai bun album al anului – „Sufletul meu”. Mai în fiecare an folkistul primeşte câte o menţiune prestigioasă. În anul 2007 el devine cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei.
Ducu Bertzi a susţinut circa 4.000 de spectacole în ţară şi străinătate. El a evoluat şi pe scena Filarmonicii regionale din Cernăuţi, în faţa unui numeros public de români nord bucovineni, îndrăgostiţi de creaţia unuia dintre cei mai apreciaţi folkişti din România.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com