La 22 ianuarie 1788 s-a născut Lordul Byron, poet englez. George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (1788-1824) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi. Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele narative „Pelerinajul lui Childe Harold” şi „Don Juan”. Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului. Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. Byron a fost un lider regional al organizației revoluționare „Carbonari” din Italia în revolta lor împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Războiul de independenţă al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou național. El a murit din cauza febrei în Missolonghi.
În ziua de 22 ianuarie 1862 a fost format primul guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu. Barbu Catargiu, personalitate de seamă a grupării politicii conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 22 ianuarie 1862 devine întâiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei. La început în această formaţiune statală a intrat și sudul Basarabiei (judeţele Cahul, Bolgrad și Ismail). După 1877 acest teritoriu a fost pierdut, România primind în schimb Dobrogea de Nord. Barbu Catargiu fost asasinat la 8 iunie 1862, fiind împuşcat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Această „crimă politică perfectă”, după cum menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stârnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici până în prezent.
La 22 ianuarie 1869 s-a născut la Peristerion, în Grecia, Demostene Russo, istoric și filolog român, specialist în bizantinologie, fost profesor de cultură bizantină la Universitatea din București și membru al Academiei Române. S-a stins din viaţă la 5 octombrie 1938, la Bucureşti.
În ziua de 22 ianuarie 1980, la Moscova a fost arestat Andrei Saharov, renumit fizician nuclear sovietic, militant pentru drepturile omului şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Andrei Saharov (1921-1989) a fost membru al Academiei de Științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului. În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. În anul 1965 a publicat prima lucrare serioasă în domeniul cosmologiei, în care a explicat formarea stelelor, galaxiilor prin fluctuațiile cuantice ale câmpului gravitațional. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov s-a distins printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com