În ziua de 26 septembrie a anului 70 e.n. generalul roman Titus cucerește Ierusalimul. În luna august a anului 70 d.Hr. legionarii romani și-au înălțat drapelele în zona sacră a evreilor și au adus jertfe în fața lor. Deși jumătate de Ierusalim se află în mâinile dușmanului, deși – asemenea unor semne prevestitoare de rău – din Templul arzând se ridică sumbre coloane de fum, zeloții nu se predau. Ioan din Ghisala scapă, cu o ceată mai mare, din zona Templului în Orașul de Sus de pe colina vestică. Alții se refugiază în palatul lui Irod, cel cu turnuri puternice. Încă o dată Titus trebuie să introducă în luptă geniștii, artileria, mașinăriile-berbece, toată strălucita sa tehnică de asediu. În septembrie sunt trecute și aceste ziduri, cucerite ultimele bastioane; rezistența este înfrântă definitiv. Pierderile umane ale iudeilor sunt inimaginabil de mari. În timpul asediului s-au aflat în cetate, conform datelor lui Tacit, 600 000 de oameni. Josephus notează ca număr al prizonierilor, fără a socoti și crucificații și spintecații, 97.000 și adaugă că pe o singură poartă iudeii au scos într-un interval de trei luni 115.800 de cadavre.
La 26 septembrie 1387 domnul Moldovei, Petru I Musat, recunoaște suzeranitatea poloneză, în ziua de Înălţarea Sfintei Cruci printr-un act omagial făcut la Liov regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Iagello. Petru al II-lea (Fiul Margaretei Mușata), numit și Petru Mușat de unii istorici, a fost domnul Moldovei între 1375 și decembrie 1391.
La 26 septembrie 1687 Partenonul din Atena a fost parţial distrus în cursul luptelor din forţele veneţiene şi cele ale Imperiului Otoman, în timpul războiului dintre cele doua puteri. Partenonul a fost construit în secolul V î.e.n., fiind închinat zeiţei Atena Partenos. A fost ridicat din iniţiativa lui Pericle, conducător al Atenei, ca semn de mulţumire pentru patroana cetăţii. Partenonul a fost construit pe locul unui vechi templu distrus de perşi. Lucrările au fost conduse de sculptorul Fidias, care a fost ajutat de arhitecţii Ictinios şi Callicrates. Monumentul, realizat în stil doric, adăpostea o statuie uriaşă a zeiţei Atena, care însă a fost furată şi distrusă cel mai probabil în timpul cruciadei din 1204. Templul, situat pe Acropole, este considerat o capodoperă a arhitecturii greceşti şi se număra printre cele mai faimoase construcţii din lume. În 1687, armata otomana a transformat templul în magazie de explozibil. În timpul unui atac al veneţienilor, Partenonul a fost parţial distrus, structura de rezistenţă a monumentului fiind avariată, iar sculpturile deteriorate în cea mai mare parte.
La 26 septembrie 2016 a decedat Anastasia Istrati, interpretă de muzică populară din Republica Moldova. Anastasia Istrati s-a născut la 23 noiembrie 1942 în satul Sireţi, raionul Străşeni. A făcut studii la Școala de Muzică din Slobozia (1959-1963) în clasa de dirijor cor a profesorului Petre Stroiu. Anastasia a fost coristă în Capela „Doina” a Filarmonicii din Chişinău în anii 1963-1966 și 1974-1975 și la Teatrul de Operă şi Balet din Chişinău în anii 1977-1981 și din 1982. A fost solistă în orchestrele de muzică populară „Mugurel” (1966-1974) și „Fluieraș” (1974-1977). A fost în turnee în orașe ca Budapesta, Berlin, Madrid, Bruxelles. În 1967 a jucat într-un film muzical realizat de Emil Loteanu. A fost distinsă cu Premiul I la un Festival de Muzică Populară de la Moscova. În 2010 i s-a decernat Titlul onorific „Maestru în Artă”.
La 26 octombrie este prăznuit Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Neagoe Basarab a fost domn al Țării Românești între anii 1512 – 1521. În timpul domniei sale, viața spirituală și duhovnicească ortodoxă a cunoscut o perioadă de strălucită înflorire. Ctitor, printre altele, al sfintei Mănăstiri Curtea de Argeș, a rămas în istorie ca „Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii”. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 8 iulie 2008.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com