La 29 august 1936, în urma presiunilor cercurilor guvernamentale din Germania şi Italia, Nicolae Titulescu este înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe, în urma unei reorganizări a Guvernului României. Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost diplomat, jurist, profesor universitar și om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor externe, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii Naţiunilor și membru titular (din 1935) al Academiei Române. Titulescu și-a bazat întreaga activitate pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. După instaurarea nazismului în Germania, dându-și seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca și pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate în direcția întăririi colaborării internaţionale, în interesul păcii și securității europene. Pe această linie politică, Titulescu a semnat la Londra, în 1933, în numele guvernului României, convențiile: împotriva agresorului și a depus eforturi remarcabile pentru încheierea în 1921 a Micii Înțelegeri; pentru încheierea în 1934 a Înțelegerii Balcanice (pacte regionale în care vedea o pavăză împotriva agresiunii din partea statelor revizioniste). Pe data de 29 august 1936 regele Carol al II-lea, aliniindu-se presiunilor guvernului și a anturajului său pro-german, dar și ca urmare a presiunilor externe, îl îndepărtează din toate funcțiile oficiale și îl obligă să se exileze. Stabilit la început în Elveţia, apoi în Franţa, Nicolae Titulescu a propagat chiar și în exil, prin conferințe și articole de ziare, ideea prezervării păcii, anticipând pericolul unui nou război.
La 29 august 1945 a încetat din viaţă marele actor, umorist şi cupletist român Constantin Tănase. Constantin Tănase (1880-1945) a rămas în conştiinţa publicului ca fondator al teatrului de revistă românesc (Teatrul „Cărăbuş”, înfiinţat în 1919), ca autor şi interpret de cuplete incisive, ca actor de film („Visul lui Tănase”).
La 29 august 1958 s-a născut Michael Joseph Jackson, supranumit „regele muzicii pop”, a fost un renumit cântăreţ american, care a adus contribuții importante muzicii, dansului și modei. Imensul succes comercial și o viață personală mult prea controversată l-au ținut în cultura muzicii timp de patru decenii. Michael Jackson a murit la 25 iunie 2009, într-un spital din Los Angeles, în urma unui stop cardiac suferit la locuința sa. Moartea lui a atras atenția întregii lumi, ceremonia de comemorare fiind urmărită de aproximativ un miliard de oameni. Când Michael făcea 52 de ani, a devenit muzicianul cel mai descărcat din istoria muzicii.
La 29 august 2007, la Mănăstirea Secu din județul Neamț, a avut loc canonizarea Mitropolitului Varlaam al Moldovei, la 350 de ani de la moartea sa.
Sfântul Ierarh Varlaam (1585-1657) a fost mitropolit al Moldovei în perioada 1632-1653. A avut merite mari în istoria spiritualității românești și ortodoxiei. Este considerat unul dintre întemeietorii limbii române literare. A tradus și a scris mai multe lucrări de spiritualitate. La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.
Mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1580, dintr-o familie de răzeși din Bolotești, Putna. Numele său de mirean a fost Vasile Moțoc. De tânăr și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea râului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat talentul de vorbitor și scriitor și a însușit limbile slavonă, latină și greacă. Pe locul schitului, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu, în care a început să funcționeze și o școală.
Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povățuitor, ajunge pe treptele ecleziastice cele mai înalte, devenind egumen al mănăstirii. În 1628, ca urmare a faptului că era sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova și Kiev. Întors în țară, primește vestea morții Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) și pe cea a înlăturării domnitorului Miron Barnovschi, ceea ce îl determină să se retragă la Mănăstirea Secu.
În anul 1632, în timpul domniei Voievodului Alexandru Iliaș, Arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iași și numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul Mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632). Ca nou mitropolit, Varlaam reușește să aibă multe realizări, bazându-se pe sprijinul domnitorului Vasile Lupu. Susținut și de Mitropolitul Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam reușește chiar înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași. De asemenea, în 1645 a convocat un sinod al ierarhilor din Moldova și Țara Românească, cunoscut ca Sinodul de la Iași.
În 1639 Varlaam figurează printre cei 3 candidaţi la funcţia de Patriarh al Constantinopolului, fapt ce demonstrează înalta sa pondere în lumea ortodoxă.
„Cazania” lui Varlaam („Cartea românească de învățătură”) este cea mai relevantă lucrare a sa pe care o finalizează în 1637. Ea conține primele versuri în limba română, întitulate „Stihuri în stema domniei Moldovei“. Reuşeşte să o tipărească abia în 1643 la Iaşi, la „tiparul domnesc“.
„Cartea românească de învăţătură” („Cazania”) a Mitropolitului Moldovei Varlaam, opera sa de vârf, este apreciată drept capodoperă a literaturii române din prima jumătate a secolului al
XVII-lea.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com