La 3 martie 1847 s-a născut Alexander Graham Bell, om de știință scoțian, stabilit în Canada. Deja în 1861 profesorul german Johann Philipp Reis a descoperit un „aparat de vorbit la distanță”. La scurt timp după aceasta, Elisha Gray și Antonio Meucci experimentează în USA transmiterea sonoră prin cabluri electrice. În anul 1873 Bell încearcă să perfecționeze „telegraful harmonic”. Aceste experimentări ale lui au folosit mai târziu la înregistrarea sonoră.
La 3 martie 1863 a decedat poetul român Iancu Văcărescu. Atras de ideile înaintate ale epocii,Iancu Văcărescu (1792-1863) a salutat răscoala lui Tudor Vladimirescu („Buna vestire”, „Glasul poporului subt despotism”) și a participat la mișcarea de redeșteptare culturală și națională, sprijinind începuturile școlii, teatrului, presei și tipografiei românești. A fost sprijinitor al tuturor inițiativelor culturale și literare ale vremii: membru al Societății Literare din 1827, al Societății Filarmonice din 1833, al Asociației Literare din 1845, sprijinind teatrul (a tradus „Britannicus” de Racine și a scris un prolog la inaugurarea spectacolelor, în 1819) și pe tinerii poeți (a îndreptat primele versuri ale lui Ion Heliade – Rădulescu). Atitudinea politică antirusească și naționalistă îi aduce arestarea și exilarea în anul 1831. Opera sa (reunită în volumele „Poezii alese”, 1830 și „Colecție din poeziile d-lui marelui logofăt Iancu Văcărescu”, 1848) introduce cu timiditate structuri lirice noi, anunțând pastelul sau meditația. În ciuda ecourilor manieriste (multe poezii sunt idile cu personaje mitologice), e un poet de tranziție între neoclasicismul secolului al XVIII-lea și romantismul pașoptist. A scris printre primele sonete în limba română și a inaugurat poezia ocazională pe teme istorice: simpatizant al Revoluției lui Tudor Vladimirescu, a scris pateticul îndemn „Glasul poporului sub despotism”, din care două versuri au rămas celebre: „ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie/ Zdrobit va fi cine-a-ndrăzni gând de tiran să-i vie!” Lirica sa erotică, de factură neoanacreontică („O zi și o noapte la Văcărești”, sau „Primăvara amorului” ș.a.), manifestă, printr-un viu sentiment al naturii, tendința de a depăși vechile canoane ale epocii. O sinteză a formulelor clasice poate fi considerată poezia „Primăvara amorului”, în care zeul Amor îl introduce pe poet într-o natură nocturnă, convențională, dar cu detalii preromantice, ca ruinele orașului.
La 3 martie 1922 s-a născut Alexandru Vona, scriitor româno-francez. Alexandru Vona (1922-2004) a fost un scriitor și inginer româno-francez de origine evreiască. A părăsit România în 1947, după ce a primit Premiul Fundațiilor Regale pentru scriitori tineri pentru un volum de poezie (în manuscris), numit „Vitralii”, care n-a mai fost publicat deoarece editura a dispărut odată cu venirea comuniștilor la putere. Manuscrisul volumului, dat în păstrare lui Mircea Eliade, s-a pierdut. Romanul „Ferestrele zidite” l-a scris în mai puțin de trei săptămâni în 1947, dar l-a publicat abia în 1993. A fost tradus în mai multe limbi de circulație internațională.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com