La 8 ianuarie 1889 Herman Hollerith a patentat prima mașină de calculat. Herman Hollerith (1860-1929) a fost un statistician american și inventator care a dezvoltat un tabulator mecanic bazat pe cartele perforate pentru a cataloga rapid statistici din milioane de bucăți de date. El a fost fondatorul Tabulating Machine Company, care mai târziu a fuzionat cu alte două companii pentru a deveni IBM. A inventat în 1886 un dispozitiv folosit la recensământul populației din Statele Unite din 1890, dispozitiv care funcționa cu cartele perforate. Hollerith este considerat ca fiind părintele calcului automat modern.
În ziua de 8 ianuarie 1902 s-a născut la Brăila arhitectul Octav Doicescu, participant la realizarea unor ansambluri arhitectonice celebre precum Opera Română din Bucureşti şi Institutul Politehnic din Bucureşti. Octav Doicescu a fost un academician român, arhitect, profesor universitar, membru titular (1974) al Academiei Române. Octav Doicescu a fost cetățean de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882 – 1947) ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World’s Fair 1939. Octav Doicescu a decedat la 10 mai 1981, la București.
La 8 ianuarie 1928 s-a stins din viaţă Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România. Studiază mai întâi la Conservatorul din Bucureşti (1880-1885), apoi la Conservatorul de la Paris. Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După reîntoarcerea în țară, Dumitru Kiriac-Georgescu pune bazele Societății corale „Carmen”, al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, dirijând şi corul Bisericii Sfântul Spiridon-Nou și ansamblul coral la Conservatorul bucureştean. A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români, activând în favoarea înființării arhivei de folclor a societății.
Orientarea muzicii corale și vocale a lui Dumitru Kiriac-Georgescu este legată de valorificarea folclorului și a trăsăturilor modale ale acestuia. Autorul adoptă cu precădere genul miniaturii corale, multe dintre coruri recurgând chiar la melodia folclorică autentică.
La 8 ianuarie 1935, în satul Biivţi din regiunea Poltava s-a născut Vasyl Symonenko, poet notoriu ucrainean. După absolvirea Universităţii „T. Şevcenko” din Kiev a activat ca jurnalist în regiunea Cerkasî. În anul 1962 Vasyl Symonenko, împreună cu prietenii şi tovarăşii săi de idei, a descoperit locurile unde au fost înmormântate jertfele represiunilor staliniste. Pentru aceasta a fost bătut de securişti şi nu cu mult după aceea a decedat, la vârsta de numai 28 de ani. Capodopere ale literaturii ucrainene contemporane sunt versurile sale „Lebedele maternităţii”, „Ştii că eşti om…”, „Unde sunteţi voi, călăi ai poporului meu?”, „Ucrainei” etc.
La 8 ianuarie 1942, cu 80 de ani în urmă, la Oxford, Anglia, s-a născut Stephen Hawking, fizician englez, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la catedra de matematică de la Universitatea Cambridge. Principalele domenii de cercetare ale lui Stephen Hawking au fost cosmologia teoretică, relativitatea generală şi mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul „marii explozii” inițiale și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis ideea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o. Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: „Scurtă istorie a timpului”, „Visul lui Einstein”, „Universul într-o coajă de nucă”. S-a stins din viaţă în anul 2018.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com