Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, tatăl sau a fost preotul Zaharia și mama sa, Elisabeta, a fost descendentă din neamul lui Aaron. Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut în Biblie ca „înaintemergătorul Domnului”, misiunea acestuia fiind de a pregăti calea și oamenii pentru venirea lui Iisus Hristos și de a-i boteza în râul Iordan pe cei care se pocăiau. Conform Evangheliei după Matei, Sfântul Ioan le transmitea oamenilor următorul mesaj: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor”.
Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare, deoarece l-a criticat pe acesta pentru ca a luat-o în căsătorie pe cumnata sa, Irodiada. Potrivit Evangheliei, cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naștere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să-i danseze.
Fermecat de dansul tinerei, Irod i-a spus că-i dă jumătate din împărăție, însă fata a vrut mai mult decât atât. La îndemnul mamei sale, care îl ura pe Sfântul Ioan, Salomeea i-a cerut capul acestuia. Îngrozit de cererea Salomeei, Irod s-a conformat până la urmă și a poruncit să fie tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul. Pentru a-i demonstra Salomeei că i-a respectat porunca, i-a adus capul Sfântului Ioan pe o tavă de argint.
Trupul lui Ioan Botezătorul a fost dus de cei care îl iubeau în orașul Samaria, unde a fost îngropat. Potrivit istoricilor Rufinus și Teodoret, în anul 362, pe vremea împăratului Iulian Apostatul, mormântul Sfântului Ioan a fost profanat și o parte dintre moaște au fost arse.
Restul osemintelor au fost duse la Ierusalim, apoi în Alexandria, iar la 27 mai 395, au fost așezate în biserica care-i poartă numele.
Despre capul Sfântului, istoricii Nichifor și Simeon Metafrastul au spus, că a fost îngropat separat, în fortăreața Machaerus din zona Mării Moarte sau în palatul lui Irod din Ierusalim.
În prezent, partea occipitală a capului Sfântului Ioan Botezătorul se află în interiorul Moscheii Omeiazilor din Damasc, iar partea frontală, la Catedrala din Amiens (Franţa).
Pe vremuri, oamenii de la sate respectau o datină, potrivit căreia, pe 29 august (11 septembrie), trebuia să înceapă un post aspru, care ținea aproximativ două săptămâni, până la Ziua Crucii (14/27 septembrie). Tot de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul se spune că nu este bine să se folosească cuțitul, totul se rupe cu mâna. În tradiția populară românească se spune că de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul nu trebuie să mâncăm fructe și legume care au forma rotundă.
Din această zi păsările călătoare încep să zboare în ţările calde. Potrivit tradiţiei ucrainene, dacă în această zi se călătoresc lebedele albe, în curând va ninge. Cârdurile de cocori prevestesc vreme rece, iar dacă graurii încă n-au zburat, se aşteaptă timp frumos şi cald. Dacă gâştele părăsesc meleagurile noastre, vin ploi îndelungate.
În ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul sătenii colectează rădăcini de plante curative, folosite la tratarea bolilor de cap şi insomniei.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com