La 13 iulie 1929, la Viena s-a stins din viață compozitorul bucovinean, Eusebie Mandicevschi, cunoscut în Occident cu numele de Eusebius Mandyczewski.
Muzicologul român, dirijorul de cor și compozitorul cu renume, Eusebie Mandicevschi, s-a născut în satul Băhrinești din Bucovina, la 18 august 1857, într-o veche familie de preoți ortodocși români și ruteni. A fost fiul lui Vasile Mandicevschi și al Vioricăi, născută Popovici. Și-a început studiile muzicale în orașul Cernăuți, avându-l ca profesor pe Isidor Vorobchievici, apoi le-a urmat la Universitatea din Viena unde, pe lângă istoria muzicii și estetica muzicală, și-a perfecționat stilul componistic. În capitala Imperiului Austriac s-a afirmat ca dirijor al mai multor coruri, precum și al Orchestrei din Viena.
Eusebie Mandicevschi a fost un foarte bun pedagog în domeniul muzicii, a predat la Academia de Muzică din Viena. Datorită calităților sale și în semn de prețuire pentru studiile muzicologice, el a devenit în 1897 Doctor honoris causa al Universității din Leipzig.
Din punct de vedere al stilului componistic, Eusebie Mandicevschi a fost influențat de creația clasică și romantică deopotrivă. Majoritatea creațiilor sale corale au fost scrise pe versuri populare sau pe versuri ale poeților români, inclusiv pe cele ale lui Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu, precum și a poeților ucraineni Taras Șevcenko și Iuri Fedkovyci, a poetului german Heinrich Heine. Madrigalele compuse de el au o individualizare pregnantă a vocilor, o inventivitate melodică.
Eusebie Mandicevschi este cunoscut și ca autor de muzică de teatru. Se cere menționat vodevilul „Junețe și bătrânețe” și opereta pentru copii „Un bal mascat în noaptea Sfântului Nicolae”. Printre creațiile sale se numără muzica vocal-simfonică, de notorietate fiind cantatele dedicate soliștilor, corului și orchestrei.
În domeniul muzicii corale a semnat 12 liturghii, muzica vocală aducând în prim plan cântece populare românești culese de Alexandru Voevidca, armonizate pentru voce și pian, compuse în diferite tonalități și pentru diverse formații corale, dovedind cunoaștere profundă a motetului și madrigalului italian, dar și a utilizării tehnicii polifoniei.
S-a afirmat și ca editor al operelor compozitorilor Franz Schubert, Joseph Haydn, Johannes Brahms, J.S. Bach, Ludwig van Beethoven. Astfel, sunt demne de reținut expozițiile documentare Brahms (anii 1899, 1920, 1922), Beethoven (anul 1920), Schubert (anul 1922). Marele compozitor Eusebie Mandicevschi a fost îndrumător pentru mai mulți muzicieni români, în deosebi pentru Ciprian Porumbescu, Marțian Negrea, Gheorghe Mandicevschi. Personalitate a muzicii românești și universale, cel mai reprezentativ membru al familiei Mandicevschi, Eusebie Mandicevschi a fost numit de presa vremii sale „enciclopedie muzicală vie”. Se are în vedere faptul că, pe lângă activitatea sa de dirijor și compozitor, Eusebie Mandicevski a scris multe lucrări biografice și articole despre teoria muzicii, precum și cercetări despre lucrările compozitorilor clasici.
Compozitori renumiți, precum Piotr Ceaikovski, Anton Rubinstein, Franz Liszt, l-au apreciat pe Eusebie Mandicevschi, compozitor ce a contribuit la dezvoltarea artei muzicale din epoca sa, fiind punct de reper pentru generațiile viitoare de muzicieni români.
Eusebie Mandicevschi a decedat la 13 august 1929 în localitatea Sulz, lângă Viena. A fost înmormântat în Cimitirul Central din Viena.
În zilele noastre, familia de intelectuali din Băhrinești Acatrini – tatăl Mihail și fiul Vladimir – au contribuit la înveșnicirea memoriei ilustrei familii Mandicevschi, reprezentantul cel mai eminent al ei fiind compozitorul și pedagogul Eusebie Mandicevschi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com