Se consideră, la nivel de stat, că şcolile cu elevi puţini din localităţile săteşti nu au nici o perspectivă şi aceasta constituie o durere de cap în plus pentru autorităţi. La 25 decembrie anul trecut, Preşedintele Petro Poroşenko a semnat Legea „Cu privire la modificările în unele acte legislative ale Ucrainei”, în conformitate cu care în decursul anului curent urmau să fie închise şcolile care au mai puţini de 25 de elevi, căci de la 1 septembrie finanţarea lor urma să fie suspendată.
La finele anului şcolar precedent ministrul învăţământului şi Ştiinţei, Lilia Grynevici, cu o exactitate de invidiat a declarat că lacăte au fost pregătite pentru 169 de şcoli, iar la altele 411 şcoli va fi redus nivelul statutului. La minister s-a propus crearea a 139 de şcoli de bază, unde vor învăţa şi elevii din şcolile închise. Pentru crearea şi dotarea şcolilor de bază Guvernul a alocat 200 milioane grivne, iar altele 600 milioane grivne — pentru procurarea autobuzelor şcolare. Aceste mijloace financiare urmau să fie completate cu alocări din bugetele locale.
Însă, realitatea e cu totul alta. Ministerul n-a dus la bun sfârşit planul de închidere a şcolilor fără perspectivă. „Buturuga” în calea „carului mare” al reformelor a fost pusă de organele autoadministrăm locale, care s-au opus şi nu au căzut de acord să închidă aceste şcoli sau să fie revăzut statutul lor. Oamenii se pronunţă cu fermitate împotriva unor astfel de reforme în învăţământ, care a stârnit nelinişte în familiile sătenilor. Doar repararea drumurilor între sate, pe care urmează să circule ireproşabil „autobuzele şcolare”, procurarea acestora, întărirea bazei materiale a şcolilor de bază şi pregătirea profesorilor nu se face prin simpla atingere a „beţişorului fermecat” sau din „voinţa ştiucii”, dacă ne referim la cunos cuta poveste rusă. De la o astfel de reformă câştigă numai statul, căci „optimizarea” instituţiilor de învăţământ duce la economisirea de resurse financiare.
Deci, oamenii sunt împotrivă, inclusiv locuitorii din satele nouăsuliţene Bălcăuţi, Nesvoia şi Stălineşti, care se împotrivesc chiar în sala de judecată revederii statutului de şcoală medie al instituţiilor lor de învăţământ. Ei nu sunt de acord cu decizia deputaţilor Consiliului comunităţii Mămăliga de a crea la Mămăliga o şcoală de bază, iar şcolile din satele lor, ce fac parte din aceiaşi comunitate teritorială, să fie transformate în şcoli medii incomplete.
La 9 noiembrie la Judecătoria raională Noua Suliţă a continuat examinarea acestui proces public.
Dar, din cauză că din partea Consiliului comunei Mămăliga au fost prezentate cu întârziere unele documente importante, anexate apoi la dosar, s-a decis ca şedinţa judiciară să fie continuată la 22 noiembrie a.c.
Vasile Carlașciuc