Sfântul Andrei – ocrotitorul românilor şi primul propovăduitor al Evangheliei pe teritoriul Ucrainei

1157

1157Sfântul Apostol Andrei este prăznuit la 30 noiembrie (stil nou)  şi la 13 decembrie (stil vechi).

De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, primul ucenic al lui Iisus şi propovaduitor al Evangheliei, legendele dacice şi tradiţiile păgâne de Sântandrei se împletesc cu cele creştine. În urma poruncii Domnului de a vesti Evanghelia, Apostolul Andrei a propovăduit şi a creştinat mai multe neamuri, devenind patron al României, Spaniei, Siciliei, Greciei, al Rusiei și al Ucrainei.

Sf. Andrei a fost fratele lui Simon Petru şi fiul pescarului Iona din Betsaida, de pe ţărmul lacului Ghenizaret din Galileea, în nordul Israelului.

Deşi Andrei era iudeu, numele său derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”. A ascultat predicile lui Ioan Botezătorul şi proorocirile lui despre Mesia, iar apoi a fost martor la Botezul Domnului în apa Iordanului.

După ce l-a anunţat pe fratele său Petru că ‘’a găsit pe Mesia’’, Apostolul Andrei a fost nelipsit de lângă Hristos şi martor al alegerii celorlalţi Apostoli, a ascultat parabolele şi cuvintele spuse de Iisus mulţimilor, a asistat la toate minunile săvârşite şi a fost prezent la marile momente din viaţa pământească a lui Hristos: la Cina cea de Taină, la Răstignire, la Punerea în mormânt, la Înviere şi la Înălţare.

S-a întors în Grecia, consolidând comunităţile creştine înfiinţate de Apostolul Pavel şi de alţi Apostoli, ajungând până în oraşul Patras din Peloponezul grecesc. Acolo a murit ca martir în ziua de 20 noiembrie a anului 60, răstignit pe o cruce în formă de X. Tradiţia spune că după moartea sa s-a iscat din senin o furtună şi un fulger i-a orbit pe toţi cei de faţă.

Noaptea strigoilor și ziua lupului

Obiceiuri străbune

traditii_sfantul_andreiÎn seara de Sfântul Andrei există un obicei vechi atât la români, cât și la ucraineni, un obicei care poate fi repetat în ajul de Anul Nou. Dacă dăm crezare vechilor credințe ale poporului român în noaptea de Sfântul Andrei umblă strigoii, iar fetele vrăjesc de peție.  În mitologia ucraineană se spune că în această zi lupii se adună în haită, iar ciobanii, ca să nu aibă daune cauzate de aceste animale, țineau post îm această zi, iar potrivit mitologiei române, Sfântul Andrei încheie ”zilele lupului”.

Se spune că în noaptea spre Sfântul Andrei, fetele caută să-și afle ursitul și să descopere ce le rezervă viitorul.

În folclorul românesc există credința că cel sortit va apărea la geam în această noapte. Pentru aceasta, fetele nemăritate trebuie să fie singure în cameră înainte de miezul nopții, cu lumina stinsă. Ele vor aprinde o lumânare în fața geamului sau a unei oglinzi. Se spune că, pentru a-l chema pe cel iubit, este bine să-și pieptene părul, iar dacă se concentrează, vor reuși să-și vadă alesul în oglindă, stând în spatele lor.

Și apa neîncepută poate fi folosită în vrăjile de dragoste. Într-un vas cu apă neîncepută (persoana care a scos-o din fântână nu trebuie să vorbească până când apa nu este folosită) se pune o verighetă a unei femei căsătorite. Dacă privește cu atenție în vas, fata îi va putea zări chipul celui care-i este sortit.

Și încă un obicei. Noaptea înainte de culcare se pune sub pernă un pieptene şi o oglindă, se spune că fata își va vedea ursitul.

Se ia o farfurie cu apă, în ea se picură două picături de ceară, una este fata, iar a doua picătură –  băiatul. Ele se fugăresc prin apă, iar dacă se unesc, se spune că o să fie împreună.

În tradiţia populară se spune că dacă faceți cruci la uşi şi la ferestre cu usturoi, în seara care precede ziua Sfântului Andrei, acestea vă vor proteja împotriva “făcăturilor”.

Lasă un răspuns