Născut în fostul judeţ Hotin al Basarabiei, la Romancăuţi, după absolvirea Universităţii cernăuţene, este printre primii în fostul spaţiu sovietic care şi-a ales ca temă pentru teza de doctorat creaţia lui Mihai Eminescu – poetul naţional al românilor şi „ultimul romantic european”, după cum îl consideră unii istorici literari.
Constantin Popovici, în timpul vizitelor sale în oraşul tinereţii lui Mihai Eminescu, s-a împrietenit cu pedagogii şi elevii primei şcoli româneşti, deschise în centrul oraşului în anii de independenţă a Ucrainei – Gimnaziul nr. 6, care apoi a stabilit bune relaţii cu Gimnaziul din satul natal al savantului.
Cu prilejul jubileului de 90 de ani al lui Constantin Popovici elevii de la aceste două instituţii de învăţământ au organizat o acţiune de omagiere a acestui om de ştiinţă, care a slujit înfrăţirii spirituale a popoarelor din cele două ţări.
Elevii de la Gimnaziul românesc din Cernăuţi şi cei de la Gimnaziul ucrainean din Romancăuţi au organizat mai multe acţiuni extraşcolare în comun. De data aceasta ei au comunicat în regim de videoconferinţă. Elevii din clasele superioare de la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuţi, împreună cu profesoara de ucraineană, Tatiana Fonariuk, precum şi oaspeţii invitaţi s-au adunat la Biblioteca municipală „Anatol Dobreanski”, iar colegii lor din Romancăuţi – în sala Muzeului „Constantin Popovici” de acolo. Internetul le-a oferit posibilitatea să asiste împreună la această acţiune şi chiar să converseze între ei. Şefa Bibliotecii municipale, Lesea Şcerbaniuk, a explicat că nu e întâmplătoare alegerea acestei instituţii ca loc pentru desfăşurarea acţiunii. Excelentul istoric literar şi om de artă, Anatol Dobreanski, a cărui nume poartă biblioteca, a fost printre primii cititori exigenţi ai romanului lui Constantin Popovici „Flăcări de asupra Nistrului”. El l-a citit în variantă de revistă şi l-a apreciat, fapt despre care atestă notiţele lăsate în jurnalul său.
În ultima perioadă a vieţii sale Constantin Popovici s-a dedicat mai mult vieţii publice, fiind forţa motrice a activităţii societăţilor culturale ucrainene din Republica Moldova. Aceasta l-a apropiat sufleteşte de preşedintele Societăţii „Ucraina-Moldova” din regiunea Cernăuţi, Vasile Vascan. De altfel, Constantin Popovici se numără printre primii critici care a salutat verbul poetic al lui Vasile Vascan şi l-a încurajat pe autor. Scriitorul Vasile Vascan, care l-a însoţit de cele mai multe ori pe Constantin Popovici în timpul aflării sale în Bucovina, a venit la această sărbătoare a cuvântului artistic cu ultima sa plachetă de versuri, consacrată bicentenarului naşterii lui Taras Şevcenko şi jubileului de 90 de ani al lui Constantin Popovici.
– Pregătindu-mă de această întâlnire, a relevat dl Vasile Vascan, am cugetat că dacă n-ar fi fost Constantin Popovici, n-aş fi fost nici eu poet. El m-a povăţuit să scriu, să scriu despre oameni şi pentru oameni, căci vor sosi timpuri când asemenea cuvinte vor avea preţ. În această carte, în loc de prefaţă, am plasat articolul meu „Popovici e cu noi”, subliniind că dacă Popovici ar fi fost în viaţă, el neapărat s-ar fi aflat acolo, unde în asemenea momente cruciale stau adevăraţii fii ai poporului.
Însă, prezenţa lui se simte, afirmă jurnalistul Iuhim Gusar, copământean cu vestitul academician. El şi-a amintit, că, angajându-se la redacţia raională din Secureni, „Dnistrovi zori” („Zări pe Nistru”), imediat a fost trimis în deplasare la Chişinău ca să scrie un articol despre Constantin Popovici.
– În anul 1967 a văzut lumina tiparului prima mea publicaţie despre Constantin Popovici, a povestit Iuhim Gusar. Pe atunci numele lui era bine cunoscut. El, de asemenea, m-a îndrumat să scriu despre oameni. Fiind încurajat de el, în anul 2000 am iniţiat seria „Nume de aur din Bucovina”. Şi în decursul acestor paisprezece ani am editat 30 de volume la seria respectivă.
Regretatul istoric literar şi scriitor, academician şi profesor, Constantin Popovici poate fi considerat pe bună dreptate ctitor de punţi spirituale între popoare. El, prin calităţile lui umane, a reuşit să-i împrietenească pe profesorii şi elevii de la două şcoli – una românească şi alta ucraineană din regiunea Cernăuţi. Şi această contribuţie a sa, de asemenea poate fi înscrisă în lista enormă de menţiuni a celui care a fost Constantin Popovici.
Vasile CARLAȘCIUC