Misiunea Asociaţiei Forumul Bucovinenilor de Pretutindeni o constituie înlesnirea dezvoltării ţinutului bucovinean din punct de vedere economic, social şi cultural.
Prin proiectul „Bucovina unită prin limba şi tradiţiile ei”, ediţia a II-a, proiect finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, am realizat mai multe activităţi, printre care şi primul turneu al formaţiei transfrontaliere „Bucovineanca”.
În data de 30.08.2014 promotorii proiectului s-au oprit la Oprişeni, raionul Hliboca, cu spectacolul folcloric „La şezătoare”. Această activitate s-a derulat la Muzeul satului din Oprişeni la care au participat mai multe generaţii, fii şi fiice ale satului Oprişeni.
Spectacolul ne-a încântat vizual şi ne-a încărcat emoţional prin imaginea unei săli pline de copii din localităţi diferite, de vârste diferite, îmbrăcaţi în costume populare de culori şi modele variate, dar a căror inimă bate pe acelaşi ritm muzical bucovinean.
Muzeul satului a fost locul ideal pentru prezentarea măiestriei artistice a tinerilor bucovineni care s-au implicat direct în această activitate cu sprijinul generaţiilor care odinioară au cântat, au dansat şi au participat la şezători, îndeplinind asemenea lucruri cum ar fi torsul lânii, ţesutul, împletitul, cusutul cămăşilor, îndeletniciri de mii de ani care se foloseau pe aceste meleaguri. Aceste mesteşuguri au fost transmise din generaţie în generaţie şi erau practicate de către femei cu precădere în perioada lunilor de iarnă. Rezultatul acestor munci au fost pânzele cu diferite întrebuinţări, ciorapii impletiţi şi covoarele din lână.
Cu ajutorul râzboiului de ţesut se ţeseau ştergare, pânză, covoare, trăistuţe cu care, cu mulţi ani în urmă, copiii mergeau la şcoală sau în care se luau merinde pentru munca câmpului. Pe lângă ţesutul pânzei, a ştergarelor, în comuna Oprişeni se mai păstrează tehnica confecţionării costumelor populare.
Între timp, costumul popular tradiţional a devenit expresie a artei populare româneşti. Costumele populare sunt confecţionate din lână, cânepă sau in şi sunt ţesute şi brodate cu pricepere şi migală de către meşteriţe.
Chiar dacă portul popular are anumite trăsături comune pentru toate zonele din Bucovina, totuşi ele diferă în funcţie de croi, model şi ornamente. Ţesăturile, costumele tradiţionale din Oprişeni reprezintă o zestre de o valoare inestimabilă atăt pentru sat, cât şi pentru iubitorii de artă populară în genere.
Spectacolul folcloric deschis prin cântecul şi dansul popular bucovinean prezentat de copiii satului Oprişeni, a continuat cu evoluarea Feliciei Oblezniuc, Florinei Munteanu, din Suceava, Rodicăi Velicico, Oprişeni, cu suite de dansuri populare prezentate de către tinerii din satul Dinăuţi, raionul Noua Suliţă, condos de Serghei Reabco, membri ai formaţiei transfrontaliere „Bucovineanca”. Apoi invitaţii la şezătoare au povestit tinerei generaţii despre şezătorile din trecut, despre felul cum se desfăşurau. Domnul profesor Pintilie Bileţchi ne-a spus că este bucuros că a fost invitat la această şezătoare, a mai precizat faptul că „trebuie să ştim că şezătoarea nu era o distracţie, ci un loc de educaţie a dragostei faţă de muncă. La şezătoare se cânta, se dansa, se spuneau poveşti, fetele, femeile se străduiau să aibă fusul plin, pentru că dacă nu era plin fusul fata era certată şi risca să nu mai fie lăsată la şezătoare. Şezătorile au fost şi un mijloc de informare, loc de întâlnire. În casa unde se făceau şezătorile, de obicei se adunau oamenii din sat şi se discutau diferite probleme, se aduceau la cunoştinţă diferite informaţii. La şezătoare fetele, aflate în pragul măritişului, erau analizate de către viitoarele mame-soacre, felul cum se comportă faţă de cei din jur, dacă era guralivă sau tăcută fata, dacă îi plăcea să muncească sau să vorbească mult…”.
La şezători veneau persoanele în vârstă care se aşezau pe cuptor ca să-i poată vedea pe toţi din casă, torceau lână şi fuior şi cântau, iar tinerii învăţau aceste cântece pentru a le transmite din generaţie în generaţie.
Printre poveşti, discuţii, prezentări, tinerii din cadrul formaţiei transfrontaliere „Bucovineanca”, încingeau podeaua cu “Răzăşasca”.
Multe lucruri se practicau la şezătoare şi foarte bine ar fi ca ele să se facă şi acum, pentru că, după cum a mai spus domnul profesor, “cel ce nu cunoaşte trecutul, nu trăieşte prezentul şi nu vede viitorul. Datorită acelui trecut, al oamenilor de atunci, am reuşit să pastrăm limba şi cultura românească, am ajuns unde suntem astăzi”.
Spectacolul a continuat cu cântece şi dansuri populare româneşti, au fost prezentate costumele populare locale şi din zona de munte.
Domnul profesor Constantin Odaiţă ne-a spus că pentru dumnealui este o bucurie să vadă tineri din mai multe localităţi care promovează limba şi tradiţiile româneşti. A mai adăugat că satul Oprişeni este locul unde s-a conservat foarte bine portul popular bucovinean. De altfel, a şi fost prezentat la această şezătoare de către Felicia Oblezniuc.
Am discutat despre vremurile care au fost, care sunt şi care vor urma. Părinţii din Oprişeni au înţeles că pentru a promova tradiţiile satului nostru, a satului bucovinean, este necesară confecţionarea costumelor populare pentru micuţii satului.
La şezătoare s-a discutat şi despre ornamentele vestimentare care au fost transmise din generaţie în generaţie, iar în prezent modelele arhaice sunt valorificate tot mai mult devenind expresia autenticităţii folclorului bucovinean. Prin spectacolul “La şezătoare” a fost prezentată măiestria artistică a tinerilor implicaţi în proiect şi celor din grupul ţintă, ca rezultat al muncii desfăşurate.
Asociaţia Forumul Bucovinenilor de Pretutindeni adduce sincere mulţumiri Ministerului de Externe, Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, pentru sprijinul acordat prin finanţarea acestui proiect „Bucovina unită prin limba şi tradiţiile ei”, aflat acum la cea de-a II-a ediţie.
Gheorghe HRENIUC,
secretar general al Asociaţiei Forumul Bucovinenilor de Pretutindeni, manager de proiect