La intrare și la ieșirea din Dinăuți, sat împărțit în două de drumul internațional Jitomir-Cernăuți, te întâmpină și te petrece câte o moară – una modernă și alta veche – de vânt. Prezentul și tradiția împletesc cununa acestei localități.
Trei simboluri alături
Morile de vânt au fost lăsate ici-colea de istorie pentru a împodobi un peisaj rustic. Dinăuțiul a avut noroc în această privință. În memoria localnicilor dăinuie mai multe legende despre morile de vânt ale satului, mistuite de flăcările incendiilor, iar una, în ciuda timpului, a „supraviețuit”. Vânturile nu-i mai învârt aripile, dar minunea, totuși, se va întâmpla. Primarul satului, domnul Vladimir Istrati, mi-a povestit că există o înțelegere cu un antreprenor, care în decurs de doi-trei ani va repara, va restaura și va pune în funcțiune moara de vânt. „Această străveche relicvă a satului va funcționa cu adevărat, îmi explică domnul primar. O să vină și mic, și mare să vadă cum se măcina în vremurile demult apuse”.
Iar în vecinătatea morii de vânt se află o benzinărie – o sursă „modernă” de venit. „În fiecare lună proprietarul benzinăriei aduce în bugetul local câte 18-19 mii grivne. Pentru sat suma e ponderabilă”, precizează domnul Vladimir Istrati.
Pe deal, lângă moara de vânt și benzinărie, un dinăuțean pe cota sa de pământ a plantat o livadă. Aceste trei simboluri și reprezintă trecutul, prezentul și viitorul Dinăuțiului.
Sat „acoperit cu peliculă”…
Așa, metaforic, și-a caracterizat localitatea natală un dinăuțean, care și-a trăit viața sub mai multe administrații. Realitatea e că mai fiecare gospodar din satul Dinăuți are în grădina sa seră. De la topirea zăpezii și până la căderea frunzelor locuitorii satului sunt preocupați de legumicultură. Mai întâi cresc și realizează răsadul, iar apoi – legumele. Se aliniază pe ambele părți ale drumului central cu producția pusă în văzul tuturor și își așteaptă cumpărătorii. Aceștia nu întârzie să vină, fiindcă prin Dinăuți circulă foarte multă lume.
Se mai spune că dinăuțeanul se naște pomicultor. E și acesta un adevăr. În afară de livada tânără din vecinătatea morii de vânt mai există și altele, care ocupă în total vreo 80-90 hectare. Sunt livezile lui Petru Buzdugan, Victor Guțcal și Ilie Ștefliuc, considerați pomicultori sadea. Pe timpurile nu prea îndepărtate colhozul din Dinăuți avea o frumoasă livadă, cu soiuri productive de meri și peri. Odată cu lichidarea gospodăriei colective, a rămas a nimănuia și livada. „Livada intră în cotele a 30 de persoane, fiecăruia revenindu-i câte 6-20 de ari, îmi explică primarul Vladimir Istrati. Câțiva ani livada a stat, într-adevăr, părăsită, unii pomi chiar s-au uscat. Acum gospodarii s-au apucat de livadă, o reînnoiesc”.
La Dinăuți nu se lasă nelucrată nici o palmă de pământ arabil. „O parte din terenurile arabile sunt date în arendă, iar circa o sută de gospodari își lucrează individual cotele de pământ. 12 dintre ei au tractoare mai puternice, iar 25 – tractoare mai mici.
Impozitul funciar și constituie sursa principală de completare a bugetului Consiliului sătesc Dinăuți, deci, tot pământul asigură prosperarea.
…și „pe roți”
O treime din locuitorii Dinăuțiului sunt plecați la câștig peste hotare – circa 850-870 de persoane, dintre care 80 la sută sunt femei și 20 la sută – bărbați. Fenomenul migrației brațelor de muncă are și multe momente pozitive. Banii câștigați în străinătate se întorc la Dinăuți și sub formă de investiții personale. Rezultatul lor e în văzul tuturor – case noi și frumoase, stimularea unor afaceri personale. În prezent, la Dinăuți funcționează 18 magazine, unde un sătean poate cumpăra mai totul de ce are nevoie pe lângă casă și pentru trai. Chiar în centrul satului se află magazinul și cafeneaua lui Vitalie Istrati, un întreprinzător isteț și harnic. Unul din „secretele” patronului său ni le-a spus vânzătoarea Anastasia Morar, care vine la locul de muncă din localitatea vecină Mălinești: „În magazinul nostru produsele sunt întotdeauna proaspete și le vindem la un preț ceva mai mic. De aceea și avem permanent clienți”.
Hărnicia dinăuțenilor, indiferent unde este ea aplicată, a pus întregul sat „pe roți”. Este vorba de numărul mare de automobile, care demult nu sunt un obiect de lux sau de fală. „Iar dacă sunt atâtea automobile, ar fi necesară și o stație de deservire tehnică”, a chibzuit cu câțiva ani în urmă ingeniosul gospodar Ion Ștefliuc și a deschis o astfel de stație pe teritoriul fostei brigăzi de tractoare. A creat vreo 20 locuri de muncă și pentru tinerii din sat, și pentru cei din localitățile vecine. I-a urmat exemplul Vitalie Bejenar, acesta deschizând o stație de deservire tehnică a automobilelor pe teritoriul fostei ferme. Prin urmare, dinăuțenii sunt descurcăreți în orice situații.
Tradiţie şi inovaţie
Până nu demult, Dinăuţiul dispunea de un spital de sector care deservea 4 sate învecinate. Reforma sistemului de ocrotire a sănătăţii l-a lipsit de această instituţie sanitară, necesară mai ales pentru localnicii în vârstă. „Oamenii de vârstă înaintată îşi amintesc cu regret despre acel spital transformat acum în Punctul de felceri şi moaşe. Deşi avem ambulanţă, dar în privinţa asistenţei medicale s-a făcut un pas înapoi”, conchide domnul Vladimir Istrati. Primarul explică: „În localul vechiului spital va fi amenajată o grădiniţă, căci la cea care funcţionează pe lângă şcoală nu ajung 125 de locuri”.
Doamna directoare a şcolii Valentina Ciubrei, confirmă acest lucru. „La şcoala noastră, care mai demult a trecut pragul unui veac de existenţă, a scăzut întrucâtva numărul elevilor. Este rezultatul migraţiei braţelor de muncă, dar avem o speranţă – numărul copiilor începe să crească. Anul acesta îi îndreptăm pe calea vieţii pe 33 de absolvenţi, iar la 1 septembrie îi vom primi în clasa întâi pe alţi 28 de copilaşi setoşi de carte”.
Şcoala relativ nouă şi spaţioasa casă de cultură nu întâmplător se află faţă în faţă în centrul Dinăuţiului. Teatrul popular a fost iniţiat de pedagogii de la şcoală, în ansamblul coregrafic „Bucuria” sunt mulţi elevi din clasele superioare. „Conlucrăm foarte bine, consideră directorul Casei de cultură, dl Vasile Reabco. Îi antrenăm la activitatea artistică chiar pe elevii claselor primare – ei sunt continuatorii tradiţiilor culturale”. Iar ansamblul „Bucuria” a reuşit să încânte publicul nu numai în regiune, ci şi în Moldova, România. Iată de ce avem tot dreptul să organizăm la vară un festival de artă populară la noi, la Dinăuţi, afirmă domnul Vasile Reabco. Să punem începutul unei frumoase tradiţii”.
Vasile CARLAŞCIUC
Fotografii de autor