La 16 septembrie 1902, la Bucureşti s-a stins din viaţă Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar, autorul celebrului vals „Valurile Dunării”.
Iosif Ivanovici, cunoscut și ca Ion sau Ivan Ivanovici (1845-1902), a fost un clarinetist, dirijor și compozitor român de muzică militară și muzică ușoară. Creația lui cuprinde peste 350 de piese muzicale, în mare parte muzică de dans (vals, cadril, polcă) și marșuri. A devenit cunoscut în lumea întreagă prin valsul „Valurile Dunării”, piesă care s-a bucurat de un succes atât de mare, încât a fost uneori atribuită altor compozitori, între care și Johann Strauss-fiul.
Nu se cunosc exact împrejurările în care Iosif Ivanovici a cunoscut-o pe micuța Sara Fried, o fetiţă încântătoare, care provenea dintr-o familie evreiască din Lugoj, dar „această micuţă muză l-a inspirat pe compozitor să scrie celebrul vals „Valurile Dunării”, care a făcut ocolul pământului, aducându-i celebritatea”, scria regretatul dirijor, compozitor şi muzicolog lugojean Tobias Schwager într-un articol publicat la 20 septembrie 1985 în „Revista mea” din Israel. După câţiva ani, în 1880, Ivanovici a revenit la Lugoj, dornic să o revadă pe micuţa sa muză, care devenise între timp o fetişcană de 14 ani. El i-a înmânat atunci tinerei domnişoare manuscrisul valsului „Valurile Dunării”. Acest manuscris excepţional, pagină de istorie muzicală, este păstrat cu grijă la sediul Comunităţii Evreieşti din Lugoj.
Valsul „Valurile Dunării” a fost imprimat prima oară în 1880 de către editorul Constantin Gebauer, cu o dedicație pentru soția sa, Emma Gebauer. În 1886, compozitorul francez Emile Waldteufel a realizat o reorchestrare a piesei, variantă care va fi prezentată trei ani mai târziu la Expoziția Mondială de la Paris. Din 116 compoziții candidate scrise de compozitori reputați, „Valurile Dunării” a fost aleasă pentru a fi imnul oficial al Expoziției Universale de la Paris din 1889. Atunci a avut loc şi inaugurarea celebrului Turn Eiffel.
Multe piese compuse de Iosif Ivanovici, precum „Porumbeii albi” şi „Hora micilor dorobanți”, fac parte din repertoriul fanfarelor militare și în prezent.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com