La 11 noiembrie 1673, cu 348 de ani în urmă, a avut loc Bătălia de la Hotin, parte din Războiul dintre Polonia şi Poarta Otomană din 1672-1676.
În noiembrie 1673 oștile polono‑lituaniene, conduse de hatmanul Ioan Sobieski, viitor rege al Poloniei, împreună cu o oaste de cazaci zaporojeni au luptat împotriva a 40.000 de turci, care apărau cetatea. Cetatea Hotinului a fost pierdută de către turci, fiind ocupată de armata polonilor. Deși inițial erau de partea turcilor, domnitorii Ștefan Petriceicu al Moldovei și Grigore I Ghica al Țării Românești au trecut de partea polonezilor, sprijinindu-i în luptă.
Atacul în vreme de iarnă, dat prin surprindere de oastea polonă, a fost conceput de boierii moldoveni refugiaţi în Republica Nobiliară. Ei au ajuns la concluzia că polonezii pot să distrugă tabăra otomană întărită cu şanţuri de lângă Hotin, pe care au spionat-o, aflând tot ce se petrecea acolo.
La 11 noiembrie 1673, serdarul Sarî Huseyin Paşa, beilerbei de Silistra, nu a căzut în capcana domnului Grigore Ghica, care-l sfătuise să dea o mare bătălie în câmp deschis, deşi nu beneficia de sprijinul oştii tătare. Lupta a fost deschisă de atacul cavaleriei otomane, alături de care se aflau moldovenii şi muntenii. Atacul a fost stopat de polonezi, iar când românii au trecut de partea oştii lui Ioan Sobieski, cavaleria otomană s-a refugiat în tabăra înconjurată de şanţuri. Cavaleria grea a husarilor poloni, protejaţi de armuri, şi panţârii au forţat pătrunderea în tabăra otomană, producând mari pierderi inamicului. Serdarul, cu 200 de călăreţi, a reuşit să treacă podul peste Nistru şi să se adăpostească în Cameniţa.
Podul s-a rupt din cauza navalei otomanilor, intraţi în panică. Mulţi dintre ei s-au înecat în Nistru, pierderile lor fiind evaluate de cronica ţării la 18.000 de oameni. Doar o parte din cavaleria otomană a reuşit să se retragă prin Moldova. Tabăra otomană, cai, animale, piesele de artilerie, bani etc. au intrat în mâinile învingătorilor. Această victorie a avut mai mult o valoare tactică decât una strategică.
Lupta de la Hotin a fost câştigată de Polonia, dar nu a fost decisivă în acest război şi nici n-a dus la eliberarea Cameniţei. Însă ea a ridicat prestigiul în Europa al hatmanului Ioan Sobieski, numit „leul de la Hotin”, ajutându-i să urce apoi pe tronul Poloniei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com