La 1 februarie 1838 în satul Trifănești, Bălți, Basarabia s-a născut Ștefan Gonata, agronom și om politic basarabean, membru fondator și de onoare (din 1870) al Academiei Române. A făcut studiile la Paris, unde a urmat Filosofia și Viticultura. După studii, a fost ales deputat pentru distribuirea sarcinilor rurale (1863–1865), apoi deputat al nobilimii pe diferite județe, a amenajat pe moșia sa un sector agricol experimental și a început desfășurarea de experimente științifice, mai ales în domeniul viticulturii. A adus și a aclimatizat în Basarabia vița-de-vie franceză și americană și a făcut cercetări pentru combaterea filoxerei, care ruina podgoriile basarabene. A colaborat la mai multe publicații agricole din Rusia, mai ales la revista Departamentului de Agricultură de la Sankt Petersburg, iar observațiile sale științifice le împărtășea cu savanți din România și din alte țări europene. La Zberoaia a deschis un spital și a organizat un muzeu. Avea o bibliotecă extraordinară. Ultimii ani de viață Ștefan Gonata i-a trăit chinuit de boală, în izolare. S-a stins din viață la 18 septembrie 1896, la Chișinău. În chinurile bolii și-a dat foc manuscriselor și unor documente, iar ceea ce n-a ars atunci, a ars în timpul revoluției din 1917.
În ziua de 1 februarie a anului 1852 s-a născut marele scriitor român Ion Luca Caragiale (1852-1912). S-a afirmat ca dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Capodopera lui Ion Luca Caragiale „O scrisoare pierdută” a fost tradusă în limba ucraineană în anul 1952. Spectacolul „O scrisoare pierdută” a fost prezentat de Teatrul din Bucureşti în anul 1976 în spaţiul sovietic, inclusiv în Ucraina. O recenzie la acest spectacol a fost publicată în revista ucraineană „Vsesvit” („Universul”). Mai multe lucrări în proză de Ion Luca Caragiale au fost traduse în ucraineană de profesorul Universităţii Naţionale „T. Şevcenko” din Kiev, Stanislav Semcinski.
La 1 februarie 1868 s-a născut Ştefan Luchian, pictorul ale cărui tablouri l-au făcut pe maestrul Nicolae Grigorescu să exclame: „În sfârşit, am şi eu un succesor!”. Ștefan Luchian (1868-1916) a fost un pictor român, supranumit poetul plastic al florilor. Cu o vocație declarată încă din școala primară, l-a avut în perioada de formare ca maestru nedisputat pe Nicolae Grigorescu. Educația sa plastică a început la Școala de Belle-Arte, dar a fost completată la München și Paris.
Ștefan Luchian, de-a lungul întregii sale cariere artistice, a trecut de la o tehnică la alta, a schimbat suportul stratului pictural și a plasat astfel, experimentul grafic în prim-planul modernității românești. Experimentele tehnice și cromatice, curajul demersului artistic, l-au plasat pe cea mai înaltă treaptă a artei moderne. Părerea criticii de artă este că, în domeniul impunerii graficii ca artă majoră, Ștefan Luchian a fost un deschizător de drumuri. În 1948 i s-a conferit titlul de membru de onoare post-mortem al Academiei Române.
La 1 februarie 1932, în București s-a născut Sorin Stati, lingvist, stabilit în Italia în 1971, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității București, secția Filologie clasică în 1954 și a devenit Doctor în Filologie la Universitatea București în 1967 cu teza de lingvistică generală, Sistemul sintactic al limbii. A fost profesor universitar de Limba și literatura română la Facultatea din Padova și la Facultatea de Litere din Veneția. În 1978 a obținut un Doctorat de Stat, cu mențiunea très honorable, la Universitatea Sorbona (Paris), cu teza Le système sémantique des adjectifs dans les langues romanes, ulterior publicată la Paris. După 1990 a colaborat la Dicționarul limbii române, Dicționarul ortoepic și de punctuație, Gramatica limbii române și a fost cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Din lucrările sale: Limba latină în inscripțiile din Dacia și Sciția Minor, Cuvinte românești. O poveste a vorbelor, Călătorie lingvistică în țara muzelor, Elemente de analiză sintactică etc. A decedat la 16 ianuarie 2008, la Paris.
La1 februarie 1974 Ilie Năstase a fost declarat cel mai bun tenismen al anului 1973. Sportivul român a fost distins, la New York, cu „Racheta de aur». Se întâmpla după ce, pe 23 august 1973, Ilie Năstase devenise primul număr 1 în clasamentul ATP. „Pe vremea aia, clasamentele le întocmeau ziariştii, în funcţie de care a luat mai multe Grand Slam-uri, turnee individuale, şi în anul ăla se vorbea că urmează ca ATP să facă un clasament, dar nu se ştia când o să iasă. Şi anul ăla cred că a fost cel mai bun an al meu, am câştigat 12 turnee, sau 14, nici nu mai ştiu câte. Tot ce era pe zgură am câştigat în anul ăla. Şi atunci, ca procentaj, eu am fost cel mai bun şi în momentul în care a ieşit clasamentul, am fost numărul 1”, mărturisea Ilie Năstase, într-un interviu pentru „Adevărul”.
Evenimente istorice din ziua de 1 februarie:
1600: Mihai Viteazul a semnat „Tratatul de închinare şi credinţă” faţă de Rudolf al II-lea, împărat al Germaniei şi rege al Poloniei şi Ungariei. În schimbul recunoaşterii suveranităţii sale, Rudolf al II-lea i-a făgăduit lui Mihai Viteazul ajutor şi a garantat domnia ereditară pe linie bărbătească. Domnitorul român avea nevoie de această recunoaștere deoarece el domnea la Alba Iulia în calitate de guvernator și de voievod al Transilvaniei, în timp ce tânărul său fiu, Nicolae Pătraşcu, rămăsese la Târgoviște, ca voievod al Valahiei.
1789: A fost ales primul președinte al SUA, George Washington. Colegiul electoral l-a ales în unanimitate pe George Washington președinte în 1789 și apoi în alegerile din 1792, Washington rămâne până azi singurul președinte care a luat 100% din voturile electorale.
1847: Se inaugurează Teatrul de la Copou din Iași cu montarea piesei „Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg” de Gheorghe Asachi.
1919: A fost prezentat memoriul delegației române la Conferința de pace de la Paris. Revendicările sale teritoriale, a fost prezentat de prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, șeful delegației române la Conferința de pace de la Paris, care a făcut un larg expozeu asupra conduitei țării în război și a împrejurărilor în care s-a încheiat pacea separată cu Puterile Centrale.
1953: În satul Lenchivți, regiunea Cernăuți, s-a născut Pavlo Dvorski, interpret și compozitor ucrainean, cunoscut pentru contribuția sa la muzica ucraineană de estradă.
1992: Relații diplomatice România – Ucraina. România a fost printre primele țări care au recunoscut Ucraina ca stat independent. Stabilirea de relații diplomatice a fost urmată imediat de înființarea Ambasadei României la Kiev, în locul Consulatului General, care a funcționat în capitala ucraineană din 1971.
2003: Naveta spațială americană Columbia s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă, pierzându-și viața toți cei 7 astronauți de la bord.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com