La 10 aprilie 1622, la Kiev s-a stins din viaţă hatmanul Petro Konaşevyci-Sagaidacinyi, eminent activist politic şi cultural ucrainean. A făcut carte la Şcoala din Ostrog, iar în 1601 a venit la Secea Zaporojeană. A participat la luptele împotriva turcilor. Ultima sa luptă a fost sub zidurile Cetăţii Hotinului din 1621. Detaşamentul de cazaci în frunte cu Petro Konaşevyci-Sagaidacinyi, alături de armata polonă a oprit oastea otomană, care ameninţa ţările europene. Hatmanul a fost rănit şi aceasta a grăbit sfârşitul lui.
La 29 martie 1848 /10 aprilie 1848 domnitorul Mihail Sturdza înăbuşă mişcarea revoluţionară din Moldova cu forţa armată. Sub infruenţa evenimentelor revoluţiilor izbucnite în Europa, tinerii moldoveni reveniţi din Occident au preluat valul revoluţionar cu rapiditate, fixându-şi pentru început ca obiectiv înlăturarea domnitorului Moldovei Mihail Sturdza, considerat de ei vinovat pentru toate abuzurile şi nedreptăţile din ţară. Importul de democraţie urma să fie făcut printr-un program de 35 de revendicări ale protestatarilor sub titlul de Petiţie-Proclamaţie. Domnitorul Mihail Sturdza a mimat negocierile luând în spate măsuri de represiune. În cadrul intervenţiei de înăbuşire a mişcării revoluţionare din Moldova au loc mai multe arestări, iar 13 conducători (printre care şi Alexandru Ioan Cuza) au fost trimişi sub stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia. Şase dintre cei 13 au reuşit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania.
La 10 aprilie1868, la Măşcăuţi, Criuleni, a decedat Ioan Sârbu, fabulist şi poet din Basarabia. S-a născut la 15 ianuarie 1830, la Ignăţei, Rezina, în familia micului proprietar Gheorghe Sârbu şi a Smarandei Tomovici, originară din Iaşi. În 1839-1848 învaţă la Gimnaziul nr. 1 din Chișinău. De la 8 februarie 1849 lucrează în Cancelaria Judecătoriei districtuale Chișinău-Orhei. La 10 aprilie 1850 devine traducător titular la aceeaşi judecătorie, iar la 22 februarie 1851 este ridicat în rangul de registrator de colegiu. În 1851 publică la Chișinău, la tipografia lui Achim Popov „Fabule alcătuite în limba moldovenească de d. Ioan Sîrbu”. În anul următor, 1852, editează alt volumaş, „Alcătuirile d. Ioan Sîrbu. Poezie.” Preocupările sale literare sunt impulsionate nu atât de aptitudini poetice, cât de sentimente patriotice. De altfel, în „înainte cuvântarea” la ediţia de fabule ne mărturiseşte că pătruns fiind de scânteia dragostei, care s-au ațâțat în sufletul meu către fiii neamului, s-a hotărât „a traduce aceste fabule în limba moldovenească” şi speră să fie „de folos” şi pentru „a mai înzestra” limba maternă. Majoritatea fabulelor lui I. Sârbu sunt transpuneri într-o manieră liberă din I. Krîlov, I. Hemniţer şi I. Dmitriev. După cum afirmă cercetătorii, I. Sârbu a schimbat sau a inversat unele titluri, a omis sau a adăugat unele rânduri. Textele alese pentru tălmăcire dezvăluie prin conţinutul lor concepţiile sociale şi politice ale scriitorului. Trăind în Moldova de est, unde limba maternă era izgonită din toate sferele vieţii sociale, scriitorul n-a avut posibilitatea să-i cunoască bogatul tezaur. Din acest motiv, n-a reuşit să imprime fabulelor o notă de originalitate, aşa cum au făcut-o alţi autori. În poezii (traduceri şi originale) persistă meditaţia asupra trecerii ireversibile a timpului („Cu o plină amăgire…”, „Scârba” ş.a.), asupra nedreptăţilor sociale („Către dreptate”), cântă cu multă căldură şi sinceritate a sa „ţară frumoasă” („Moldova”). Cărţile lui Sârbu au avut parte de aprecieri favorabile în presa rusă a timpului. N. Gherbanovski publică o recenzie în „Odesski vestnik» (1851, nr. 93), iar I. Tanski scrie despre cărţile lui în corespondenţele despre viaţa literară a capitalei Moldovei, apărută în „Severnaia pcela” (1852, nr. 234). Poezia „Moldova” a fost publicată şi în „Foiletonul Zimbrului” (1855, nr. 1), fiind însoţită de o notă elogioasă semnată de Dimitrie Gusti: „Poezia „Moldova” pe care astăzi o publicăm este a dlui Ioan Sârbu din Basarabia, ce la anul 1852 au tipărit în Chișinău o adunare din alcătuirile sale. Pronumele de Sârbu nu corespunde nicidecum cu poezia sa, el de simțământ este confrate moldoveanului. Meritul mecanismului poetic este de partea pe care domnii noştri scriitori au mai mult a o respecta şi aceea ce trebuie preţui într-însa este iubirea ce un fiu dezlipit de la braţele maicii sale o manifestează aşa de lăudabil”. Cărţile lui Ioan Sîrbu sunt unicele scrieri de literatură artistică în limba română tipărite în Basarabia în secolului al XlX-lea.
La 10 aprilie 1893, la Cuhneşti, judeţul Bălţi, în gubernia Basarabia, s-a născut patriotul și omul politic român Constantin Leancă, preşedintele Zemstvei Bălți din 1917 şi deputat în Parlamentul României 1919-1939. La începutul lui martie 1918 a fost unul dintre autorii unei scrisori trimise Sfatului Ţării de la Chişinău (Repblica Democratică Moldovenească, succesoarea guberniei Basarabia) în care era revendicată Unirea Basarabiei cu România. În perioada Interbelică a fost membru al Partidului Ţărănesc din Basarabia, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc din momentul creării acestuia, prin fuziunea, în 1926, a Partidului Ţărănesc (Ion Mihalache) şi a Partidului Naţional din Transilvania (Iuliu Maniu).
La 10 aprilie 1912 s-a născut Ilie Cleopa, arhimandrit și duhovnic la Mănăstirea Sihăstria. Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. A urmat cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În este tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de „Cleopa”.
În 1947 Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotonisit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Securitate, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar la 30 august 1949 arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava, unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria. Între 1952-1954 este urmărit de Securitate și se retrage în Munţii Stănişoarei. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian. În 1956 revine la metanie, iar în primăvara anului 1959 se retrage pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani. Încetează din viață la 2 decembrie 1998. Majoritatea lucrărilor sale văd lumina tiparului post-mortem.
Evenimente istorice din ziua de 10 aprilie:
837: Cometa Halley s-a apropiat de Pământ la o distanță de doar 5,1 milioane de km.
1839: S-a născut Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul domnitor și rege al României.
1912: Vasul Titanic a plecat din portul Southampton în primul și singurul său voiaj.
1917: Are loc la Chişinău Congresul I al învăţătorilor din Moldova.
2010: Tragicul accident aviatic de la Smolensk, în care a murit președintele polonez Lech Kaczyński.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com