La 12 iunie 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost uns domn la Constantinopol. Alexandru Ioan Cuza a fost uns de patriarhul ecumenic Sofronie al III-lea, în catedrala patriarhală din Constantinopol. Despre acest moment aflăm informații dintr-o relatare a ambasadorului Imperiului Habsburgic la Constantinopol, Anton von Prokesch-Osten, care la 13 iunie 1864 relata: „Prințul s-a transportat apoi la biserica patriarhală, unde patriarhul, cu mare ceremonie, l-a uns, după vechiul obicei îndătinat pentru principii Moldovei și ai Țării Românești”.
La 12 iunie 1864 a decedat în Grecia, la Atena, Mihail Suțu (Soutzos), fost domnitor al Moldovei. Mihail Suțu sau Mihail Suțu al II-lea a fost domnitor în Moldova în perioada iunie 1819 — aprilie 1821. El s-a născut în 1784 la Constantinopol și era nepotul de fiu al lui Mihai „Draco” Suțu, descendent din familia grecească Soutzos. A fost ultimul domn fanariot al Moldovei. Înainte de a urca pe tron, a fost secretar al marelui dragoman Mihai I Suțu și al capuchehaiei Valahiei, Ioan Caragea. În anii 1815-1819 a fost mare dragoman și membru al consiliului privat al sultanului Mahmud al II-lea. Mihail Suțu este sprijinit să obțină tronul de către marele vizir Halet Efendi. În 1819 a fost numit domnitor în locul lui Scarlat Calimachi. Ca domn a sporit fiscalitatea, crescând și numărul celor care se bucurau de scutiri fiscale.
Înainte de a deveni domnitorul Moldovei, Mihail Suțu a aderat la Eterie. Vom aminti că Eteria a fost o organizație secretă, creată la Odesa de Nikólaos Skúfas, Tănase Țakalov și Emanoil Xánthos, în septembrie 1814 și care avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană și întemeierea unor state creștine libere, îndeosebi a unei Elade libere. Când Alexandru Ipsilati, conducătorul Eteriei, a intrat în Iași, domnitorul Mihail Suțu i-a pus la dispoziție toate resursele vistieriei. Renunță la tron, ca urmare a eșecului Eteriei, încredințând domnia unei căimăcămii. Pleacă la 30 martie 1821 la Chișinău, iar de acolo în Europa, unde va milita și va strânge fonduri pentru Eterie. În Austria este arestat și ținut în închisoare timp de 4 ani. Rămas în Grecia, Mihail Suțu a fost reprezentantul acesteia la Paris, Londra și Sankt Petersburg. Se retrage din politică în Grecia, în anul 1843. În 1854 a fondat și a prezidat la Atena Comitetul de salvare publică, care a pus la cale răscoala din Epir și Tesalia.
La 12 iunie 1903, la Căteasca, Argeș, s-a născut Gheorghe Popescu, cunoscut pictor, profesor al Școlii de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Române și restaurator de biserici. În anii de formare artistică i-a avut profesori pe Dimitrie Paciurea, Constantin Artachino și G.D. Mirea. A realizat ample lucrări în frescă, precum cea de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța. A fost activ între anii ‘30–‘60 și a lucrat adesea în echipă cu Nuni Dona pe care a inițiat-o în arta monumentală în perioada anilor ‘40, realizând alături de aceasta, între altele, Biserica Sfânta Treime Ghencea, Capela Românească de la Ierusalim (1967). A restaurat: Biserica Sfântul Ioan Botezătorul și biserica Kretzulescu din București, Catedrala ortodoxă din Constanța, biserica Hurezi. A participat la Saloanele Oficiale din anii 1927, 1929–1934, 1941. A realizat o lucrare în mozaic pentru clădirea UNESCO de la Geneva împreună cu Ștefan Constantinescu, a executat frescele de la Primăria Municipiului București și pe cea de la Primăria din Constanța, pentru aceasta din urmă primind premiul UAP în anul 1966. A decedat la 16 aprilie 1975.
La 12 iunie 1931 s-a născut Evghenia Miroşnycenko, renumită cântăreaţă de operă ucraineană, cu renume mondial. Evghenia Miroşnycenko (1931-2009) s-a născut în satul Radianske (în prezent Grafske) din regiunea Harkiv. Pe când învăţa la o şcoală de meserii şi participa la activitatea artistică de amatori, a fost observată de dirijorul principal al Teatrului de Operă şi rectorul Conservatorului din Kiev, Oleksii Klymov, care i-a propus să obţină studii muzicale. În anul 1957 Evghenia Miroşnycenko a absolvit Conservatorul şi a devenit solistă la Opera din Kiev. Din 1990 a activat ca profesor de canto la Academia Naţională de Muzică „Piotr Ceaikovski”, instruind o pleiadă întreagă de cântăreţi. În 2006 i s-a conferit titlul de Erou al Ucrainei.
La 12 iunie 1963 a avut loc, la Teatrul Rivoli din New York, premiera filmului „Cleopatra” avandu-i in rolurile principale pe Elizabeth Taylor, sotul acesteia Richard Burton si pe actorul Rex Harrison. Filmul „Cleopatra” a câștigat 4 premii Oscar (Cea mai buna scenografie; Cea mai buna imagine, Cele mai bune costume, Cele mai bune efecte speciale) și a mai fost nominalizat la alte 5 categorii.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com