La 13 octombrie 1850, în orăşelul Crasna (actualmente în regiunea Cernăuţi) s-a născut Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet, unul dintre pionierii istoriei literare româneşti. Provenit dintr-o familie de țărani bucovineni, a fost absolvent al Facultății de Litere din București (1872). A devenit profesor, apoi funcționar în Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor. A publicat balade populare și poezii patriotice în Foaia Societății pentru literatura și cultura română în Bucovina, și o colecție de doine din Bucovina în Traian. Din scrierile sale: Aurora Bucovinei. Poezii, Despre educațiune și instrucțiune, Ce este viața și amorul filial, Rezultatul inspirațiunei unei mame. „Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până astăzi, în ordine cronologică, apărut în două volume, în 1875 şi 1876, este o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii române de la începuturi până în zilele autorului. A decedat în anul 1909.
La 13 octombrie 1932, în satul Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti, s-a născut Tudor Ţopa, publicist, scriitor, scenarist, om politic, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. După ce îşi face studiile la şcoala primară din satul natal şi la şcoala medie din Teleneşti, îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Chişinău la Facultatea de Filologie (1952-1957). După absolvirea Universităţii activează în calitate de jurnalist la diferite publicaţii periodice: „Tinerimea Moldovei”, „Tribuna”, „Moldova socialistă” (din 1990 „Moldova Suverană” (1988-1994). A debutat cu cartea „Dreptul la nemurire” în anul 1967. Ca apoi să semneze circa 60 de cărţi de proză documentară eroico-patriotică. A colaborat activ cu studioul „Telefilm-Chişinău”, dar şi cu redacţia revistei satirice „Usturici” a studioului „Moldova-film”, scenariile lui, fiind pline de satiră şi umor. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova în anul 1983. Participant activ la mişcarea de deşteptare naţională şi revenire la valorile naţionale, dă dovadă de curaj şi verticalitate atunci, cînd decide publicarea în ziarul „Moldova socialistă”, pe care-l conducea, a proiectului alternativ al Legii despre Limba de Stat, propus de Academia de Ştiinţe a Moldovei. La iniţiativa lui Tudor Ţopa şi cu implicarea lui nemijlocită a fost editată culegerea „Mănăstiri basarabene” (1995). Şi-a dat toată silinţa în calitate de alcătuitor la editarea enciclopediei „Localităţile Republicii Moldova” în 15 volume.
La 13 octombrie 1991, la București a încetat din viață Liviu Rusu, compozitor, muzicolog și profesor universitar la Conservatorul din Cernăuți și la Conservatorul din Timișoara. Liviu Rusu s-a născut la data de 27 iunie 1908, la Cuciuru Mare, sat de lângă Cernăuți. Studiile „Pentru o carte de temelie a muzicii româneşti” (1934), „Muzica în Bucovina” (1939), „Studii critice de muzicologie. Tratate de teorie apărute în sec. XIX” (1964) etc. şi opera componistică, „Sonete pe versuri de Mihai Eminescu” (1937), „Trei balade cu soldaţi” (1954), „Cinci poeme pe un vers de Ion Pillat” (1955), „Mica sonată pentru vioară şi pian” (1955), „Sonată pentru clarinet şi pian” (1956) etc., fac din Liviu Rusu un personaj deplin al culturii române.
La 13 octombrie 2002, cu prilejul împlinirii a 360 de ani de la organizarea Sinodului de la Iaşi (1642-2002), la Catedrala mitropolitană din Iaşi, a fost proclamată solemn canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. Proclamarea canonizării a avut loc în Romania, după ce, în anul 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a însuşit canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, făcută de Biserica Ortodoxă Ucraineană în decembrie 1996, şi a hotărât ca ziua de pomenire a acestuia, în calendarul ortodox român, să fie data de 22 decembrie, ziua trecerii sale la Domnul.
Sinodul de la Iaşi a fost un eveniment de însemnătate mondială. În octombrie 1642, la Iaşi, în Sala Gotică a Bisericii „Trei Ierarhi“, o seamă de înalţi prelaţi, reprezentanţi ai Ortodoxiei ruse (ucrainene), greceşti şi latine discutau pe marginea unui act extrem de important pentru Biserica Răsăritului – „Mărturisirea de credinţă” a Mitropolitului Kievului Petru Movilă. O pravilă stabilită de acesta pentru Biserica Ortodoxă din Ucraina, ce avea să fie extinsă, în urma Sinodului de la Iaşi, în întreaga Ortodoxie.
La 13 octombrie 2013 a decedat renumita cântăreaţă de muzică populară Angela Moldovan. Este cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei. S-a născut în data de 19 septembrie 1927, la Chişinău. S-a mutat alături de familie la Târgu-Mureş, apoi la Timişoara şi Suceava. Angela Moldovan a absolvit două facultăţi, Conservatorul şi Facultatea de Litere. În timpul studenţiei a cântat în corul Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani.
Melodia cu care s-a lansat Angela Moldovan este „La oglindă”, cântec pe care l-a învăţat de la bunica sa din Basarabia. În 1956 a întreprins cu Ansamblul „Ciocârlia” un turneu internaţional pe traseul China, Coreea de Nord, Vietnamul şi Uniunea Sovietică. În anul 1957 a fost acceptată în Ansamblul Armatei şi a participat la Festivalul Internaţional al Tineretului de la Moscova, unde a câştigat trofeul şi Marele premiu pentru muzica populară. În 1962 Angela Moldovan a susţinut un turneu în Statele Unite ale Americii cu 64 de spectacole în 56 de oraşe.
Repertoriul interpretei a fost făcut, in marea lui majoritate, din culegerile sale personale. Numeroase premii la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale încununează cariera de peste jumătate de veac în slujba cântecului popular românesc a doamnei Angela Moldovan.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com