La 22 noiembrie 1908, în Horodnic de Sus, Suceava, s-a născut Iulian Vesper (Teodor Grosu), poet, eseist, traducător și romancier din Bucovina, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. A urmat Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1919–1927), debutând cu versuri și proză la revista Muguri a elevilor liceului, apoi cu poezia Oraș Medieval la revista Junimea Literară din Cernăuți (1929). A urmat doi ani la Facultatea de Litere si Filosofie a Universității din Cernăuți (1927–1929), apoi a continuat studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, având profesori pe Dumitru Caracostea, Ovid Densușianu, Mihail Dragomirescu, Demostene Russo etc. A obținut licența cu calificativul Magna Cum Laude în 1933. A colaborat la diverse publicații periodice precum Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Orion, Tinerimea Română, Revista Scriitoarelor și Scriitorilor, Lanuri, Revista Fundațiilor Regale, Universul Literar, Curentul Literar, Vremea, Convorbiri Literare, Gazeta Bucovinenilor, Cele Trei Crișuri, Gazeta Literară, România Literară, Tribuna, Astra, Ramuri, Steaua, Pagini Bucovinene etc. A scris: Echinox în Odăjdii, Primăvara în Țara Fagilor, Viața lui Mihai Viteazul, Chipuri Domnești, Ascultând Nopțile, Peisaj la Marginea Cerului, Memorii etc. și a tradus din D.H. Lawrence, Mihail Șolohov, Sylvain Rose, V.G. Korolenko, I. Iwaszkiewicz etc. A decedat la 11 februarie 1986, la București.
La 22 noiembrie 1914, în satul Berezlogi, judeţul Orhei, Basarabia, s-a născut Tamara Ciobanu (Taratanskaia), una din cele mai cunoscute cântărețe de operă şi muzică populară ale Moldovei din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După absolvirea liceului de fete „Principesa Dadiani” din Chişinău, își continua studiile la Școala de Medicină, apoi la conservatorul din Saratov (1941-1944). În această perioadă participă în calitate de soprano în corul celebrului preot și om de cultură Mihail Berezovski. A luat lecții particulare de canto , ca peste puțin timp să-și aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul de Stat din Moldova, pe care l-a absolvit în 1947. În același an a participat la primul Festival Mondial al Tineretului și Studenţilor din Praga, unde a cântat „Doina”, „Marioara”, „Leana”, cântece care au devenit cartea de vizită a Moldovei. La acest festival a fost distinsă cu titlul de laureat și diploma de gradul I. În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestra „Fluieraș”, i se conferise Premiul de Stat al URSS, iar după asta fusese aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Și-a folosit statutul de deputat pentru a ajuta o mulțime de oameni. După o altă prezență la Moscova, în 1957, i s-a deschis drumul peste hotare. Aflându-se peste hotare, vizita muzee, monumente de istorie și cultură, în mod special, magazine cu flori. La unul din concertele Tamarei Ciobanu în România a asistat și Mihail Sadoveanu. În timp ce aceasta evolua pe scenă, scriitorul și-a sprijinit capul în mâini și a șoptit: „Dumnezeiește. Dumnezeiește”. În repertoriul interpretei sunt multe piese scrise de Dumitru Gheorghiţă, Eugen Coca, Eugen Doga. Se spune că ea suferea, că nu avea libertatea alegerii repertoriului, că nu putea vorbi despre studiile sale din anii interbelici și participarea la bogata viață culturală a Chişinăului de până la ocupaţia sovietică. Tamara Ciobanu s-a stins din viaţă la 23 octombrie 1990.
La 22 noiembrie 1916, în Faraoani, Ucraina, s-a născut Mihail Grecu, artist plastic român din Basarabia, care a fondat modernismul plastic basarabean și a contribuit la formarea Școlii Naționale de Pictură. A studiat la Academia de Arte Frumoase din București (1937–1940), după al doilea război mondial a studiat la Colegiul republican de arte „I. Repin” din Chișinău, apoi a frecventat lecții de pictură la Școala de Arte, atelierul lui I. Hazov, Chișinău. În 1957 a participat la primele expoziții unionale și internaționale. Creația sa a cunoscut trei perioade distincte, care i-au marcat operele. Prima – însușirea profesională a limbajului plastic profesionist în domeniul desenului compoziției și cromaticii coloristice. Cea de-a doua reflectă experimentele coloritului decorativ, iar ultima – un interes sporit pentru materiale noi și colaj; concomitent se adresează tradițiilor artei populare prin prisma simbolicii mesajului. Format în spațiul cultural românesc, Mihail Grecu a fost considerat un inovator și o „personalitate complexă și extrem de dotată”, care a revoluționat artele plastice din Moldova, rămânând în același timp pe terenul fertil al tradiției românești. Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura sa este interesantă și prin inovații tehnologice (colaj, coloranți fluorescenți, efecte metalice). A decedat la 9 aprilie 1998, la Chișinău.
La 22 noiembrie 1939 a decedat actriţa română de teatru Aghata Bârsescu. Aghata Bârsescu (1857-1939) a fost prima actriţă română prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America. A jucat roluri în piesele „Medeea”, „Antigona” de Sofocle, „Maria Stuart” de Schiller.
La 22 noiembrie 2006 a murit la Paris, eseistul, criticul şi istoricul literar Lucian Raicu (Bernard Leibovici, n. 12 mai 1934, Iași). A studiat la Facultatea de Litere a Universității din București pe care a absolvit-o în 1958, apoi, în perioada 1952-1954, Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”. Împreună cu soția sa, prozatoarea Sonia Larian, s-a stabilit în 1986 la Paris, în Franța, colaborând cu texte despre literatură la posturile de radio străine Deutsche Welle, Vocea Americii, Europa liberă, etc. A fost redactor la Viața Românească, Gazeta literară și România literară, precum și la Europa Liberă și Radio France International. După 1990, deși era măcinat de boală, a continuat să scrie, trimițând colaborări unor reviste din țară și publicând câteva cărți noi.
A scris „Liviu Rebreanu, o analiză meticuloasă a romanelor”, „Revelaţii dure”, „Scene din romanul literaturii”, „Practica scrisului şi experienţa lecturii”, „Reflecţii asupra spiritului creator”, „Scrisori din Paris”, „Scene, fragmente, reflecţii”, „Journal en miettes cu Eugene Ionesco”, „Critica – formă de viaţă”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com