La 3 mai 1680, la Constantinopol s-a născut Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot din Țările Române, domnind atât în Moldova (6/17 noiembrie 1709–24 noiembrie/4 decembrie 1710; 8/19 noiembrie 1711–25 decembrie 1715/5 ianuarie 1716), cât și în Țara Românească (25 decembrie 1715/5 ianuarie 1716–14/25 noiembrie 1716; 1/12 martie 1719–3/14 septembrie 1730). Dispunea de o educație și o cultură aleasă, știa mai multe limbi străine, studiase filosofia și teologia la Padova și Bologna. Înainte de domnie ocupase timp de 12 ani funcția de Mare dragoman. La 6/17 noiembrie 1709 a fost învestit domn al Moldovei și a intrat în Iași pe 25 ianuarie/5 februarie 1710. Prima sa domnie din Moldova s-a remarcat prin măsuri fiscale și sociale luate în favoarea păturilor de jos și prin relații reci cu boierimea. Cu cea de-a doua domnie, Nicolae Mavrocordat a inaugurat domniile fanariote în Moldova. În cursul acestei domnii a pus capăt incursiunilor tătarilor încheind înțelegeri cu hanul Crimeii, Devlat Ghirai II, a obținut din partea Porții libertatea de a alunga din Moldova corpurile de oaste polonă care acționau aici, precum și a lui Carol XII, regele Suediei, care, după eșecul din Rusia din 1709, își stabilise reședința la Vranița (1713). A construit lângă București Mănăstirea Văcărești, s-a ocupat de dezvoltarea învățământului și culturii. Fiind un eminent literat, a scris lucrările: Sfaturi (manuscris), Despre datorii (tipărită la Londra), Cuvânt împotriva nicotinei (Iași, 1786), Precuvântări la actele patriarhalicești (manuscris). A decedat la 3 septembrie 1730, la București.
La 3 mai 1847, la Iași a avut loc premiera comediei „Piatra din casă” de Vasile Alecsandri. Vasile Alecsandri (1821-1890), numit de Mihai Eminescu „acel rege al poeziei”, s-a afirmat și ca dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Epoca în care a trăit și a activat clasicul literaturii române, Vasile Alecsandri, una din cerinţele majore, primordiale ale poporului român în acel moment istoric era afirmarea individualităţii naţionale, între altele şi prin promovarea unei literaturi, a unei prese, a unui teatru în limba română, care să exprime tot mai mult realităţile specific româneşti, năzuinţele, concepţiile şi geniul poporului însuşi în ce avea el mai autentic. În cadrul străduințelor de a răspunde acestor aspirații obiective esenţiale, punându-se încă de mult problema şi a unui teatru naţional – adică românesc: în limba română şi înfăţişând realităţi româneşti – după o serie de tentative în acest sens, în 1840 se încearcă din nou împlinirea acestei cerinţe tot mai insistente a spiritului public.
Împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri este numit în conducerea Teatrului Naţional din Iaşi. Ca şi cei doi colegi ai săi, Vasile Alecsandri îndeplineşte aici şi o grea muncă de organizare administrativă, începând cu amenajarea sălii de spectacol, confecţionarea decorurilor, angajarea actorilor şi alcătuirea repertoriului, în acelaşi timp, solicitat de sărăcia repertoriului românesc, el îşi începe strălucita şi răsunătoarea sa carieră de dramaturg. Printre primele piese scrise de Vasile Alecsandri și puse pe scena Teatrului din Iași este și comedia „Piatra din casă”, premiera căreia a avut loc la 3 mai 1847. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher. Autorul numise acest vodevil într-un act „Piatra din casă”, după porecla, pe care unii părinţi aveau obiceiul să o dea copiilor lor de sex feminin. „În această piesă, remarca Vasile Alecsandri, criticam cu amărăciune purtarea părinţilor care îşi căsătoreau copiii pentru a scăpa de ei şi atingeam şi coarda dezrobirii ţiganilor. Succes complet”.
Premiera a avut loc în lipsa autorului, ea stârnind „un aplauz sunător”, după cum confirmă Teodor Burada în „Istoria teatrului în Moldova” (1922). „Piatra din casă” îi avusese ca primi spectatori, la Palermo, pe Elena Negri şi Nicolae Bălcescu, care fuseseră la fel de încântaţi ca și publicul ieşean. Cu timpul, pe măsură ce teatrul începe să aibă un ecou din ce în ce mai amplu şi mai persistent, devenind una din tribunele opiniei publice, Vasile Alecsandri a înţeles că dramaturgia nu se mai poate restrânge la localizări. El este autorul unei opere literare ce depăşeşte prin dimensiuni tot ce putea aspira să realizeze literatura română în acea epocă, operă ce rivalizează şi astăzi cu producţia celor mai harnice condeie.
Piesele lui Vasile Alecsandri și în epoca noastră figurează în repertoriile teatrelor din România și Moldova. O dovadă este premiera din 17 aprilie anul 2020 a piesei „Piatra din casă”, pusă în scenă de Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți, regia aparținând artistului poporului din Republica Moldova, Constantin Stavrat, originar din Buda Herței.
La 3 mai 1953, în Țiplești, raionul Sângerei, s-a născut Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară din Republica Moldova. A făcut studii muzicale la Școala de Iluminare Culturală „Elena Sârbu” din Soroca (1968–1971). A fost metodistă la Casa de Cultură din Edineț, solistă a Orchestrei „Ciocârlia” de la Edineț, apoi a orchestrelor de muzică populară „Mugurel” și „Lăutarii” ale Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. A scris muzica și textele pentru majoritatea cântecelor din repertoriu. Primul și unicul său disc, intitulat „M-a cuprins un dor de mamă”, a apărut după 20 de ani de activitate scenică. În 1971, s-a căsătorit cu viitorul dirijor al orchestrei „Lăutarii”, Nicolae Botgros și au un copil, interpretul de muzică populară „Cornel Botgros”. A fost distinsă cu Medalia Meritul Civic (1993). A decedat la 26 iulie 2021.
La 3 mai 1975 gimnasta română, Nadia Comăneci, devine, la vârsta de 13 ani și jumătate, campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).
Nadia Elena Comăneci (născută la 12 noiembrie 1961, Onești, județul Bacău) este prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.
În ziua de 3 mai a anului 1987 a murit cântăreaţa franceză de origine italiană, Dalida. Dalida (1933-1987) a fost o cântăreață și actriță franceză. S-a născut în Egipt din părinți italieni, dar și-a petrecut o mare parte a vieții în Franța, unde, după ce a primit cetățenia franceză, a avut numele Yolanda Gigliotti. Ea a primit 55 de discuri de aur și a fost prima cântăreață care a câștigat un disc de diamant. Dalida s-a sinucis pe data de 3 mai 1987, la Paris. A scris un bilet de adio, prin care îşi cerea iertare pentru gestul său.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com