La 6 februarie anul 131 d.Hr. este atestată documentar Roșia Montană (Alburnus Marios – în toponimia latină), localitatea cu mari rezerve de fier, dar și de aur, din munții Apuseni. Bogatele resurse minerale ale zonei, îndeosebi aurul, ar putea fi una dintre principalele mize pentru care împăratul Traian a atacat și apoi a cucerit Dacia, transformând-o în provincie romană.
Culoarea roșcată a solului pietros, ce se datorează minereurilor de fier, au făcut ca localitatea să se identifice cu denumiri care fac trimite la această culoare: o străbate Râul Roșia, în harta Josefină a Transilvaniei (sec. XVIII) este inscripționată cu numele Veres Patak, adică Părâul Sângeriu și chiar denumirea în limba română face trimitere la culoare: Roșia Montana.
Trebuie menționat că, din anul 2021, Patrimoniul Roșia Montana se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar locația a fost listată și în rândul Patrimoniului Mondial aflat în pericol. Prin „pericol” trebuie să înțelegem că există riscul ca eventualele lucrări antreprenoriale la suprafață sau în galeriile minei (vechi de două milenii) să afecteze prețioasele vestigii bimilenare.
La 6 februarie 1898, la Paris a avut loc premiera „Poemei române”, compusă de George Enescu. A fost prima sa apariţie publică în calitate de compozitor, la vârsta de 16 ani. „Poema română’” op.1 este prima piesă orchestrală compusă de George Enescu. După două luni de la prima audiție, lucrarea a fost prezentată și la București, de data aceasta dirijor fiind însuși compozitorul. Acest subiect i-a adus o notorietate impresionantă lui George Enescu. „Poema română” a fost dedicată Reginei Elisabeta a României. Din 1947 până în anul 1990, „Poema Română” nu s-a putut cânta. În anul 1990, lucrarea a fost inclusă într-un concert, la Ateneul Român, de către maestrul Horia Andreescu. Radioul și Televiziunea Națională nu au fost lăsate de autorități să înregistreze concertul. La 10 iunie 2008, cu ocazia Nunții de Diamant a Regelui Mihai și a Reginei Ana, maestrul Horia Andreescu, din nou la pupitrul Filarmonicii „George Enescu”, a interpretat „Poema Română”, urmărită cu emoție pe micile ecrane de sute de mii de români. O variantă a lucrării a fost înregistrată de „Electrecord”, în anii 1990, cu aceeași orchestră și cu același dirijor.
La 6 februarie 1908 s-a născut Geo Bogza, scriitor și ziarist român, membru (din 1955) al Academiei Române. Geo Bogza (1908-1993) a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii („Urmuz”, „Exasperarea creatoare”, „Reabilitarea visului”), poet de mare întindere, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă („Anii împotrivirii”, „Pagini contemporane”, „Paznic de far”), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire („Cum a înnebunit regele petrolului”), al absurdului („Moartea lui Iacob Onisia”), cântăreț al neamului din Carpaţi („Cartea Oltului”).
La 6 februarie 1968, la București s-a născut Cătălin Crișan, cântăreț de muzică ușoară. A început studiul pianului la Școala de muzică din București. A îndrăgit muzica ușoară și a urmat cursurile Școlii populare de artă din București, clasa Mihaela Runceanu. A urmat Facultatea de teatru din cadrul Universității „Titu Maiorescu”. A debutat în 1987 la Concursul de creație și interpretare a muzicii ușoare românești de la Mamaia, unde a obținut Premiul I la secția interpretare cu melodia Vorbește marea de Aurel Manolache. Efectuează turnee, susține recitaluri, concerte în toată țara.
La 6 februarie 1979 s-a născut la Chișinău muzicianul Dan Bălan, interpret, compozitor, producător, instrumentist, textier din Republica Moldova. Dan Balan este fiul vedetei de televiziune Ludmila Balan și al lui Mihai Balan, diplomat, fost ambasador al Republicii Moldova în Israel, iar în perioada 2012 – 2017, șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova. Are o soră, prezentatoarea de televiziune Sanda Balan (n. 1984). Bunicul lui Dan Balan de pe linia maternă – Boris Vasiliev, în copilărie a fost deportat în Siberia. A câștigat numeroase premii internaționale din industria muzicală, printre care Echo Awards și MTV Video Music Awards.
Este fondatorul faimosului trio O-Zone și, de asemenea, este autorul și producătorul hitului mondial „Dragostea din Tei”, situat în topul chart-urilor din mai bine de 30 de țări, vândut în mai mult de 12 milioane de copii pe tot mapamondul. A participat la emisiuni televizate în Ucraina.
Evenimente istorice din ziua de 6 februarie:
1696: Apare, în tipografia instalată la mănăstirea Snagov, prima tipăritură „Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena”. Cartea, publicată sub îngrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicată lui Constantin Brâncoveanu.
1911: S-a născut Ronald Reagan, preşedinte al SUA în perioada ianuarie 1981– ianuarie 1989. Ronald Reagan a fost unul dintre cei mai importanţi preşedinţi americani şi un simbol al SUA. Mai mult, el a fost chiar întruchiparea visului american: băiatul sărac din Illinois, care a cucerit mai întâi Hollywoodul, apoi a ajuns preşedinte, la 69 de ani.
1941: Masacrul de la Lunca Prutului, când sute de români bucovineni au fost uciși de grănicerii sovietici. La 6 februarie 1941, sute de români bucovineni au fost uciși de grănicerii sovietici când încercau să ajungă în România traversând Prutul pe gheață.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com