La 7 februarie 1510 s-a încheiat, la Iași, tratatul de pace între domnul Moldovei, Bogdan al III-lea și regele Poloniei, Sigismund I cel Bătrân. Bogdan III, poreclit „Chiorul” sau „cel Orb” (1479-1517) a domnit în Moldova din 1504 până în 1517. Ca fiu al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan a dus mai departe moştenirea lăsată de ilustrul său părinte, chiar dacă domnia sa a fost una zbuciumată şi nu foarte lungă. Când Ştefan Vodă a trecut la cele veşnice, Bogdan avea 25 de ani. Cronicarul Grigore Ureche l-a numit pe Bogdan al III-lea „cel Orb şi Grozav”, bazându-se pe unele scrieri ale cronicarilor poloni. Supranumele de „cel orb” i s-a tras, se spune, de la pierderea unui ochi într-o bătălie purtată în Codrii Cosminului, la 1497, când armata lui Ştefan cel Mare a obţinut o strălucită victorie contra „Federaţiei celor două Naţiuni” (regatul polonez şi ducatul lituanian). Chiar dacă a trebuit să plătească un tribut de două ori mai mare către Imperiul Otoman – comparativ cu suma pe care o plătise Ştefan, tatăl său – important este că Bogdan al III-lea „cel Orb” a reuşit să păstreze independenţa Ţării Moldovei.
La 7 februarie 1777 s-a născut la Goleşti, judeţul Argeș, Dinicu Golescu (Constantin Golescu), cărturar şi memorialist român. A fost fiul marelui ban din Țara Românească Radu Golescu și al Zoiței Florescu. În anul 1826 Dinicu Golescu a înfiinţat, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care puteau învăţa gratuit tineri, indiferent de categoria socială din care făceau parte. Dinicu Golescu este cunoscut ca membru fondator al Societăţii literare (1827), contribuind activ la apariţia primului ziar în limba română – „Curierul românesc”. A decedat la 5 octombrie 1830.
La 7 februarie 1837, în Costâna–Todirești, Suceava, s-a născut Vasile Bumbac, profesor, scriitor, luptător pentru drepturile românilor din Bucovina, fratele lui Ioniță Bumbac. A urmat cursurile gimnaziale, împreună cu fratele său, Ioniță la Cernăuți, fiind remarcat de profesorul Aron Pumnul, care l-a luat în gazdă și l-a lăsat să se ocupe de biblioteca sa. Aici, frații l-au întâlnit pe Mihai Eminescu, Ioniță fiindu-i chiar coleg de cameră, iar Vasile legând cu Eminescu o trainică prietenie. În 1864 a fost trimis bursier la Viena, pentru a reveni profesor. A participat la adunările studenților români din societatea România Jună, s-a implicat în organizarea festivităților de la Putna la împlinirea a 400 de ani de la întemeierea mânăstirii. Revenit în țară, s-a stabilit la Suceava, profesor de Limbi clasice și Limba română la Gimnaziu. A publicat în revistele și ziarele locale din Cernăuți, Pesta și Viena. A călătorit în Bucovina și în Regatul României, legând prietenii cu Vasile Alecsandri și Bogdan Petriceicu Hașdeu. A scris poezii inspirate din mediul arhaic țărănesc și din natură. Unele poezii numite Cântec, au fost puse pe note de Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Constantin Mandicevschi etc. A scris și fabule: Șoarecele și ghinda, Răutatea și bunătatea, Iepurele și broasca; poeme istorice: Regele Sobieski și cei optsprezece plăieși români, Descălecarea lui Dragoș în Moldova, Umbra lui Traian în Dacia; ode: Odă lui Ștefan cel Mare și Odă eroului Avram Iancu; a versificat legende populare; a tradus din Horațiu și Vergiliu. A scris însemnări de călătorie și a pledat, în articole, pentru păstrarea limbii române în fața poluării acesteia cu barbarisme. Scriind în limba română când germana era limbă oficială, amintind mereu de istoria românilor din toate provinciile, cu precădere de cea a Moldovei și a voievozilor ei, Vasile Bumbac a indus ideea că spiritul românesc este același, indiferent de stăpânirea sub care se află românii. A decedat la februarie 1918, la Suceava.
La 7 februarie 1875 în satul Stulpicani, judeţul Suceava, s-a născut Nectarie (numele de mirean Nicolae Cotlarciuc), cleric ortodox român, arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei (1924-1935). Nicolae Cotlarciuc a fost unicul copil al lui Teodor și al Ioanei Cotlarciuc. După ce a absolvit liceul la Suceava, a făcut facultatea la Cernăuţi (1895-1899), obținând doctoratul în Teologie și Filozofie. Au urmat specializări la universitățile din Bonn, Viena, Munchen şi Wurzburg. În anul 1901 a fost profesor suplinitor de liceu la Cernăuți. A ajuns în cler ca diacon al Catedralei din Cernăuți, funcționar, bibliotecar și director al Bibliotecii Universității. După moartea soției, în 1918, se călugărește la Mănăstirea Putna, primind numele Nectarie. În martie 1923 a fost ales episcop al unei episcopii basarabene nou înființate, Cetatea Albă – Ismail. În 1924 a fost ales arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei. Mitropolitul Nectarie a fost, de asemenea, delegat la câteva Congrese ale Mișcării ecumenice Stockholm (1925), Lausanne (1927), la Conferința episcopilor anglicani din Palatul Lambeth (1930), la Congresul vechilor catolici de la Viena și Bonn (1931) ș.a. A decedat la Cernăuţi, la iulie 1935, în urma unei boli la stomac.
La 7 februarie 1945, la Mihoreni, plasa Herța din fostul județ Dorohoi (astăzi în raionul Cernăuți, regiunea Cernăuți, Ucraina) s-a născut Gheorghe Calamanciuc, dramaturg și poet moldovean. Scriitorul Gheorghe Calamanciuc, după finalizarea studiilor universitare de filologie, s-a afirmat ca profesor universitar, om de teatru și jurnalist, în special la Bălți. În ultima vreme, după pensionare, s-a stabilit la Iași, continuându-și și în inima Moldovei neobosita sa activitate literară. De-a lungul vieții, curajul nu l-a părăsit niciodată și este de ajuns să amintim că a preferat să scrie, zeci de ani, pentru sertar, decât să publice texte impuse de stăpânirea sovietică. Mai mult, a hotărât să-și distrugă primul volum de poezie, cel din 1966, pentru că i s-a cerut adăugarea a trei poeme pe temele: „Lenin”, „prietenia popoarelor”, „comunism”. Opera sa, deosebit de variată, dovedește o neobosită atenție și o nesfârșită dragoste, mai ales pentru românitatea din teritoriile înstrăinate în urma cotropirilor din vremea războiului. Ficțiunile sale romanești, deseori antrenante (în 2011, romanul „Don Juan de mucava” a fost declarat în mod oficial cea mai citită carte din R. Moldova), tratează probleme de stringentă actualitate socială, o temă centrală fiind degradarea condiției familiei, în urma cataclismelor istoriei. Nu mai puțin pasionante, piesele de teatru („Salvați capra lui Creangă!”, „Caprele verzi”, „Ultimul urmaș al lui Ștefan-vodă”, între multe altele) au început prin a servi repertoriului Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Bălți, fiind jucate și pe alte scene. A decedat la 16 iulie 2022.
Evenimente istorice din ziua de 7 februarie:
1882: Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost ales membru al Societății Enciclopedice Române.
1895: Comitetul de conducere al ASTRA a decis elaborarea și publicarea Enciclopediei române.
Asociațiunea Transilvania pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ASTRA, a avut inițiativa de a elabora prima enciclopedie românească, fapt care s-a concretizat prin editarea acesteia în trei volume, primul apărut în anul 1898, al doilea în anul 1900, iar al treilea în anul 1904.
1906: s-a născut Oleg Antonov, constructor de avioane, renumit pentru construcția avioanelor de tip AN-10, AN-24, AN-22, AN-12. Primul avion AN-2, creat în Biroul de Proiectare Antonov, s-a dovedit a fi un aparat cu un succes surprinzător. S-a decis lansarea producției în serie la Uzina de Avioane din Kiev.
1925: S-a născut Marius Constant, Compozitor, aranjor și dirijor francez de origine română, membru al Academie Francaise des Beaux-Arts.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com