La 7/18 iulie 1711 a început Lupta de la Stănilești. Confruntarea otomano-rusă, pe Prut (7/18–11/22 iulie) a avut urmări importante pentru Moldova și Țara Românească. A fost ultima angajare antiotomană a Moldovei, Domnul Dimitrie Cantemir participând de partea rușilor.
La 30 iunie/11 iulie 1711, țarul Pentru I pleca din Iași în fruntea unei armate de 38.000 de ruși și 6.000 de moldoveni, în întâmpinarea turcilor care trecuseră Dunărea pe la Oblucița. Raportul de forțe era în favoarea turcilor. Cronicarul Ion Neculce arăta că rușii și moldovenii erau „de toată oastea ca 50.000. Și ave și 52 de pușci [tunuri]. Și cât și era oaste, mai mult era bolnavă, flămândă și obosită. Iar turcii era cu veziriul 400 000, fără poiedia tătarâlor, și ave 400 de pușci. Oaste hrănită și grijită bine”. În realitate, turcii aveau cam 120 000 de oameni, împreună cu trupele tătărăști venite să-i sprijine. La Stănilești, pe malul Prutului, tabăra rusească a fost înconjurată de oștile otomane; se aflau într-o situație disperată, neavând provizii suficiente și nici posibilități de aprovizionare. Turcii au supus tabăra rușilor unui bombardament puternic. Timp de patru zile, rușii au reușit să reziste, și chiar să treacă la contraatac în după amiaza zilei de 10/21 iulie, având pierderi mari, inclusiv doi generali. Luptele s-a încheiat cu propunerea de pace prezentată vizirului de mesagerul țarului.
La 7 iulie 1915, în satul Sucleia din raionul Slobozia s-a născut Constantin Constantinov, actor de teatru și film moldovean. A făcut studii la Institutul Agricol din Tiraspol (1932-1934) şi apoi la Şcoala teatrală din Odesa (1934-1937), devenind actor de teatru. Şi-a început activitatea artistică la Teatrul muzical-dramatic din Tiraspol, unde a creat o galerie de portrete: Osip în „Revizorul” de N.Gogol, 1938; Figaro în „Nunta lui Figaro” de P. Beaumarchais, 1941; Chir în „Liubov Iarovaia” de C.Treniov, 1938; Ignat în „Nazar Stodolea” de T.Şevcenco, 1939; Guriţă în „Ştefan Bâtcă” de L.Barschii, 1941. În timpul războiului activează în ansamblul de cântece şi dansuri moldoveneşti „Doina”, apoi în trupa teatrului unit moldovenesc-rus, evacuat în Turcmenistan.
Din anul 1944, a jucat pe scena Teatrului muzical-dramatic ”A.S.Puşkin” din Chișinău (azi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”). În anul 1953 i s-a conferit titlul de Artist al poporului din RSSM. În teatru a jucat roluri de comedie, dar şi dramatice, interpretând circa 100 de roluri. Practicând un joc scenic de o puternică expresie dramatică şi o inepuizabilă vervă comico-satirică, Constantin Constantinov a creat în perioada postbelică o întreagă galerie de roluri, lucrate într-o gamă coloristică variată — de la naturaleţea trăirii sufleteşti directe şi pitorescul umorului de factură populară până la grotescul caricatural şi burlescul de bufonadă. Pe lângă cele peste 100 roluri de teatru Constantin Constantinov a dat viaţă şi la circa 50 personaje de film, interpretând atât roluri principale cât şi episodice, dar de o mare densitate artistică. A debutat în cinematografie în filmul muzical «Leana», turnat la studioul „M.Gorki” din Moscova în anul 1955. S-a produs în peliculele „Baladă haiducească”, „Zece ierni pe o vară”, „Durata zilei”, „Explozie cu efect întârziat”, „Viforul roşu”, „Casa lui Dionis” ş.a.
Constantin Constantinov a încetat din viaţă la 8 martie 2003, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Chișinău.
La 7 iulie 1923 s-a născut regizorul de teatru şi film, scenograful, actorul şi arhitectul român Liviu Ciulei. A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946) şi arhitectura (1949). A debutat ca actor în 1945, ulterior alăturându-se echipei Teatrului Municipal din Bucureşti care mai târziu se va numi Teatrul Bulandra. A debutat ca regizor în 1957. A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, până în 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera „Revizorul”, montată de Lucian Pintilie. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de teatru David Esrig, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu. A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, America de Nord, Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota 1986 (Statele Unite), iar din 1986 profesor de teatru la Columbia University şi New York University, în oraşul New York. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra.Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre. A decedat la 25 octombrie 2011 la Munchen, Germania.
La 7 iulie 1930 a murit Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, autor de romane poliţiste, părintele celebrului detectiv Sherlock Holmes. Sir Arthur Conan Doyle (1859-1930) a fost şi autorul a numeroase povestiri știinţifico-fantastice, romane istorice, piese de teatru, romane de dragoste, poezie și texte inspirate direct din realitate (non-fiction).
La 7 iulie 1963, la Festivalul Muzicii de Cameră de la Brașov, a avut loc debutul Corului Madrigal. Înființat la 11 aprilie 1963, în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, la inițiativa dirijorului Marin Constantin, corul a fost gândit ca o formație camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine și vechi românești, a colindelor, a lucrărilor de inspirație folclorică, a patrimoniului clasic autohton și contemporan. Din 1963, Corul Madrigal a susținut peste 4.000 de concerte, din care mai mult de 2.000 peste hotare. Activitatea maestrului Marin Constantin, a fost de asemenea, menționată în șapte dicționare internaționale de specialitate.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com