La 7 mai anul 399 î.e.n. a murit filosoful grec Socrate. În anul 398 Socrate a fost acuzat de către Meletos, Anytos și Lycon, de crima de a nu recunoaște zeii cetăţii și de a fi introdus divinități noi şi în plus de coruperea tinerilor, aceştia cerând pedepsirea lui cu moartea. Judecătorii îl declară pe Socrate vinovat cu o mică majoritate de voturi. După 30 de zile de la pronunţarea sentinţei, timp în care a fost ţinut în lanţuri, Socrate îşi pune capăt zilelor bând otravă . A refuzat propunerea prietenilor săi de a-l ajuta să evadeze. Filosofia lui Socrate este centrată pe cunoaşterea de sine. Socrate a fost primul mare gânditor care a luat fiinţa umană ca obiect de meditație. Una din cugetările sale celebre a fost: „Ştiu că nu ştiu nimic, şi nici măcar asta nu ştiu”…
La 7 mai 1775 ţinutul Bucovina este rupt din trupul Principatului Moldovei, în urma cedării sale de către Imperiul Otoman, Austriei. Bucovina istorică era, la data anexării ei de către Habsburgi (Imperiul Austriac), o parte constitutivă a Principatului Moldovei. Toponimul slav „Bucovina“ = „Ţara Fagilor“, preluat ulterior de către austrieci cu aceeași semnificație („Buchenland“), este atestat documentar pentru prima dată într-un document emis de cancelaria domnească a Moldovei din timpul lui Roman I (la 30 martie 1392). Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic. Această anexare chipurile era necesară Austriei pentru a-i uşura trecerea către sudul Poloniei, pe care-l căpătase la o primă dezmembrare a Poloniei în 1771. Domnul Moldovei era atunci Grigore al III-lea Ghica, care protestat la Poartă împotriva acestei ciuntiri a ţării sale, contrară înţelegerii tradiţionale între puterea suzerană şi ţara „protejată“, dar a fost în zadar. Marele vizir otoman a trimis un capugiu care l-a sugrumat pe Grigore Voda în palatul sau în 1777.
În ziua de 7 mai a anului 1897 a decedat Ion Ghica, personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat şi om politic. Ion Ghica a fost de cinci ori prim-ministru: de trei ori al guvernului României (în 1866, în 1866-1867 și în 1870-1871) și de două ori între 1859 și 1860, la Iași și la București, în perioada în care ţările române se uniseră într-un stat, însă păstrau încă două guverne separate. A fost din 1874 membru titular al Societăţii Academice Române și președinte al ei, ales la 18 septembrie 1876 până în 1879, când instituția a fost redenumită în Academia Română. A fost președinte al Academiei Române de mai multe ori. Cartea „Scrisori către Vasile Alecsandri” este capodopera sa de scriitor. Ion Ghica a fost primul care a susținut apariția unei industrii și a unui comerț național.
La 7 mai 1924, în Ismail, Basarabia, s-a născut Matty Aslan (Matei Aslan), caricaturist, regizor și scenarist de filme de animație. A absolvit în anul 1948 Academia de Arte Frumoase din București. Din anul 1946 a publicat desene și caricaturi în presă, făcând în același timp și ilustrație de carte. În 1949, alături de Ion Popescu-Gopo și tatăl său, a scos scurt-metrajul de animație Punguța cu doi bani. A participat, din 1963 la saloane ale umoriștilor și anuale de grafică, în 1965, a expus la Bruxelles, în cadrul Salonului Internațional al Umoriștilor. A fost angajat, împreună cu alți desenatori și graficieni, de către Studioul Animafilm din București, unde a creat filme de animație ca: O poveste cu ursuleți, Formica, D-ale organigramei no.3. Seria Formica, formată din scurtmetrajele Formica, Din nou Formica, Formica tot Formica, era compusă din foarte concentrate fotograme ironice, destinate adulților. Înainte de Revoluția din decembrie 1989, era autorul unei rubrici permanente în ziarul România liberă, rubrică intitulată Una pe zi de Matty, pe care a realizat-o zi de zi timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viața politică, ci mai ales cotidianul, tinzând spre desen umoristic. Finalitatea socială imediată a umorului său l-a făcut extrem de popular pentru aplombul și concizia adresei satirice directe. Matty Aslan a decedat la 21 septembrie 1995.
La 7 mai 1958 s-a născut Elena Osoianu, interpretă de muzică populară, una din membrele ansamblului etno-folcloric „Tălăncuţa”. Elena (Ileana) Osoianu, la fel ca surorile sale, a absolvit Şcoala de muzică din Făleşti, iar studiile superioare le-a făcut la Universitatea Pedagogică din orașul Bălţi, Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Muzică. Elena Osoianu a fost prima solistă a formaţiei „Tălăncuţa” care, rând pe rând, şi-a adus aici şi surorile sale – Valentina, Iulia, Romela şi Maria. În componenţa colectivului sunt aproximativ 25 de membri, printre care și Maria Iliuţ, Victor Dubenco, Victor Botnaru şi alții. Surorile Osoianu au înscris două CD-uri în cadrul formaţiei– „Ici în vale la izvoare”, „Vă cântăm de voie bună”. În același an cu „Tălăncuța”, a fost fondat și Ansamblul Etno-Folcloric Familial „Surorile Osoianu”. Repertoriul acestora include folclor pentru copii, cântece pascale, de petrecere, cântece lirice, colinde, doine ş. a. Alături de surorile sale, Elena Osoianu are multe turnee artistice în diferite ţări ale lumii: Ţările Baltice, România, Rusia, Ucraina, Spania, Franţa, Finlanda, Germania, Bulgaria. Surorile Osoianu sunt laureate ale Premiului Tineretului din Moldova, în 1997, iar ca membre ale formației „Tălăncuța” au primit, în 2010, titlul onorific de „Maestru în Artă”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com