Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, prăznuită la 28 august (stil vechi). Aceasta reprezintă un Praznic Împărătesc și comemorează trecerea Sfintei Fecioare Maria din această viață pământească. Este un prilej ca oamenii să participe la slujbe, să își serbeze onomastica și să respecte tradițiile transmise din generație în generație.
Această sărbătoare creștină, cu rădăcini adânci, are o încărcătură simbolică puternică. Potrivit tradiției, Maica Domnului nu a cunoscut moartea așa cum o experimentează oamenii de rând, ci a fost „adormită” și ridicată la cer, cu trupul, de către Fiul ei. Nu este o zi de doliu, ci o celebrare a trecerii la viața veșnică, un moment de bucurie și recunoștință profundă. Slujbele oficiate în această zi sunt solemne, iar credincioșii se adună în număr mare în biserici și mănăstiri închinate Maicii Domnului.
Ce semnificație are Adormirea Maicii Domnului.
Spre deosebire de alte sărbători, care comemorează martiri sau sfinți, Adormirea Maicii Domnului are un caracter unic: nu vorbește despre o despărțire tragică, ci despre împlinirea unui destin divin. Tradiția spune că Maica Domnului a fost anunțată de Arhanghelul Gavriil cu trei zile înainte că urma să se mute la cer. A cerut să îi fie alături apostolii, iar Hristos însuși a venit să îi primească sufletul.
Această reprezentare duhovnicească a sfârșitului Maicii Domnului a devenit o sursă de mângâiere pentru mulți credincioși, care o consideră pe Fecioara Maria mijlocitoare între oameni și Dumnezeu, ocrotitoare a mamelor, copiilor și familiilor. Adormirea Maicii Domnului este simbolul speranței într-o viață veșnică, o lecție de credință pentru toți cei care trec prin suferințe, pierderi sau provocări.
Tradiții, obiceiuri și superstiții respectate în această zi
Adormirea Maicii Domnului este însoțită de numeroase tradiții religioase și populare. Credincioșii merg la biserică în număr mare, unde se oficiază slujbe speciale, inclusiv Vecernia, Utrenia, Sfânta Liturghie, dar și Prohodul Maicii Domnului, o rânduială inspirată din Prohodul Domnului Iisus, plină de simbolism și emoție. În multe regiuni, familiile merg la biserică cu struguri, mere, prune, colaci, lumânări, pe care le oferă în amintirea celor plecați din viață. Este o zi de rugăciune și milostenie.
Potrivit tradiției populare, de Sfânta Maria Mare:
- nu se spală rufe și nu se face mâncare la foc deschis;
- nu se coase sau nu se croiește nimic;
- nu se pleacă la drum lung fără a aprinde o lumânare Maicii Domnului;
- femeile însărcinate rostesc rugăciuni speciale pentru o naștere ușoară.
În unele zone, această zi marchează și începutul sezonului de nunţi, iar ciobanii încep să coboare oile de la munte. Târgurile și iarmaroacele organizate tradiţional au un aer festiv, fiind dedicate bucuriei și comunității.
Cine își serbează onomastica de Sfânta Maria Mare
Un aspect aparte al acestei zile este legat de numele sărbătorite. Se estimează că peste 2,2 milioane de români își serbează onomastica în această zi, dintre care aproape 1,8 milioane sunt femei. Numele Maria și derivatele sale sunt printre cele mai populare în România, datorită tradiției creștine și respectului față de Maica Domnului.
Cele mai frecvente nume feminine sărbătorite în această zi sunt: Maria, Mariana, Marina, Marilena, Mărioara, Mioara, Mariuca, Maricica, Măriuța, Mia. Nume masculine sărbătorite: Marian, Marin, Marinel, Marianus (mai rar, dar acceptat), Marius.
Toate aceste nume au legătură directă sau derivată cu numele Maicii Domnului. Unele dintre ele sunt diminutive sau forme regionale, dar toate sunt sărbătorite cu bucurie de Sfânta Maria Mare.
Adormirea Maicii Domnului este o zi a rugăciunii, bucuriei și comuniunii, în care credincioșii își exprimă dragostea și recunoștința față de Maica Domnului, dar și un moment de sărbătoare pentru milioane de români care își poartă cu mândrie numele.
Indiferent dacă alegem să marcăm această zi prin participarea la slujbe, prin oferirea de daruri, prin urări sau prin simpla prezență alături de cei dragi, Sfânta Maria Mare ne reamintește că în centrul credinței și al tradiției românești se află familia, iubirea și speranța. Ea rămâne una dintre cele mai importante sărbători religioase și culturale ale românilor. (Playtech.ro; Oficiul de ştiri.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com