Duminică, 31 august, la Cernăuți a fost marcată, pentru a 36-a oară, Ziua Limbii Române. Este un argument în plus pentru autorități, care au promis să introducă această sărbătoare în calendarul datelor remarcabile din Ucraina.
Sărbătoare a cuvântului cântat și scris
Ziua Limbii Române este sărbătoarea care stă la începuturile renașterii naționale și trezirii conștiinței de neam după prăbușirea sistemului totalitar sovietic. Inițiată la Chișinău, ca rezultat al Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, ea a fost preluată de Cernăuți grație Societății de Cultură Românească „Mihai Eminescu”, constituită în același an. La negocierile ucraineano-române din anul curent, partea ucraineană a promis părții române că ziua de 31 august ca Zi a Limbii Române va fi trecută în calendarul oficial din Ucraina, deci va fi marcată la nivel național.
În mod tradițional, fără a aștepta această decizie, Comunitatea românească din regiunea Cernăuți a marcat la 31 august, zi de sfântă duminică, Ziua Limbii Române.
După dezvelirea noii plăci memoriale „Mihai Eminescu”, instaurată pe clădirea fostului Gimnaziu austriac, unde în perioada 1860-1866 a învățat viitorul poet național al românilor, solemnitățile au trecut la o altă locație – în scuarul ce poartă numele lui Mihai Eminescu, unde în anul 2000 a fost ridicat monumentul Luceafărului poeziei românești, străjuit de un tei secular. A avut loc ceremonia depunerii de flori la acest monument. Ca de obicei, lângă monument s-a aliniat Corul „Dragoș Vodă”, în costume naționale și cu tricolor, care în momentul depunerii de flori a interpretat cântece pe versurile marelui nostru poet. Au onorat memoria lui Mihai Eminescu, iar prin acest gest și-au manifestat respectul față de poporul român, reprezentanți ai Administrației Militare Regionale, Consiliilor Regional și Orășenesc Cernăuți, Consulatului General al României la Cernăuți, societăților național-culturale românești din ținut, instituțiilor de învățământ cu limba română de predare, precum și oaspeți din România.
Printre fotoreporteri era și Viaceslav Habailo, operatorul filmului despre primarul orașului Cernăuți, românul Traian Popovici, care în 1941 a salvat circa 20 de mii de evrei cernăuțeni de la moarte sigură, învrednicit cu titlul „Drept între popoare”.
–Cu 20 de ani în urmă am creat pentru publicul ucrainean, dar nu numai pentru el, filmul documentar despre aflarea lui Mihai Eminescu la Cernăuți. Filmul a fost demonstrat și la Ipotești, baștina lui Mihai Eminescu, și a fost înalt apreciat. Deci, aflarea mea aici, în această Zi a Limbii Române, nu este întâmplătoare, a recunoscut Viaceslav Habailo.
La Palatul Național al Românilor au urmat lansări de carte și numere artistice, susținute de tinere talente din Mahala, Boian și Probotești. Micul concert a început cu o surpriză plăcută. Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, l-a prezentat pe tânărul Dumitru Jalivco din Molodia, care a recitat o poezie de Grigore Vieru. Dumitru a învățat la școala ucraineană, a absolvit Colegiul de Arte „Isidor Vorobchievici” din Cernăuți, și-a continuat studiile la Ivano-Frankivsk și a lucrat la Ternopil. Limba română o cunoaște „de acasă”, mama lui fiind româncă. Este regizor de specialitate și dorește să se apropie tot mai mult de cultura română.
Ansamblul „Urmașii lui Ștefan” din Mahala, condus de neobosita Elena Nandriș, participant permanent la evenimentele culturale de la Palatul Național al Românilor, a prezentat compoziția de Sânziene, după motivul scrierilor consătenei lor, Anița Nandriș-Cudla, despre deportările în Siberia. Împreună cu tinerii artiști amatori din Mahala, Carolina Jitaru a interpretat un imn consacrat limbii române pe versurile lui Nicolae Șapcă.
A urmat evoluarea Ansamblului „Miorița” din Boian, condus de Serghei și Elena Poclitar. De data aceasta ei au înlocuit dansurile cu cântece. Profesoara de română din Proboteșri, Tatiana Tutunaru, a adus la Cernăuți un nou duet, format din verișoarele Sofia și Anastasia Tutunaru.
Iar în finalul momentului artistic Carolina Jitaru a interpretat două cântece pe versuri de Vasile Bâcu și Vitalie Zâgrea.
La compartimentul lansărilor de carte din cadrul sărbătorii, au fost prezentate mai mult reviste decât cărți. Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Șapcă, a demonstrat numărul de semnal al revistei „Septentrion literar”, care va apărea în format nou, precum și publicația scriitorilor din Maramureș „Nord Literar”. La această prezentare a revistelor merită să fie incluse „Recreația Mare” (redactor-șef Nicolae Șapcă) și „Prichindeii din Cernăuți” (redactor-șef Vitalie Zâgrea), ambele reviste fiind finanțate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, la fel ca și „Septentrion literar”. Elena Mândru, directorul executiv al revistei „Moldova Literară ” de la Iași, a prezentat numărul recent al acestei publicații, subliniind că sunt incluse și creații ale autorilor cernăuțeni. Scriitoarea Maria Toacă s-a referit la lucrarea lui Mircea Diaconu „Mircea Streinul. Scrieri”. Ea este importantă prin faptul că creează portretul literar deplin al poetului cernăuțean din perioada interbelică, Mircea Streinul. Paul Mircea Iordache și Florin Egner din Botoșani au venit la sărbătoarea limbii române de la Cernăuți cu revista „Vatra Românească”, iar Ioan Ițco și Andrei Breabăn din Suceava – cu revista „Dacia Străbună”. Copământeanul nostru, diplomatul și istoricul Teofil Rendiuc a anunțat că în curând va lansa la Cernăuți romanul său, care se află în prezent la tipografie. Au citit din creațiile lor Dorin Misichevici din Budeneț și Constantin Horbovanu din Suceava. Cuvinte frumoase la adresa păstrătorilor limbii române de la Cernăuți au rostit oaspeții din România Ioan Abutnăriței și Vasile Adăscăliței.
Ediția a 36-a a sărbătorii „Limba noastră cea română” nu s-a desfășurat pe scenă, ca altă dată, însă dragostea fierbinte pentru cuvântul românesc, scris și cântat, a fost mereu prezentă.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com