La 14 octombrie, unii ortodocși din Ucraina, prăznuiesc pe stil vechi Acoperământul Maicii Domnului. Prima minune consemnată – din cele atribuite Sfântului Acoperământ – este arătarea Maicii Domnului credincioşilor care se aflau la rugăciune în Biserica Panaghia din Vlaherne şi se găseşte relatată în viaţa Sfântului Andrei „cel nebun pentru Hristos” († 956) şi în cea a ucenicului său, Epifanie. Minunea s-a petrecut în timpul împăratului Leon cel Înţelept (886-912). Astfel, pe 1 octombrie 911, în timpul unei privegheri de toată noaptea în Biserica Panaghia din Vlaherne, pe la ora 4 dimineaţa, Sfântul Andrei şi ucenicul său Epifanie au văzut-o pe Maica Domnului intrând în biserică, fiind însoţită de Sfinţii Ioan Botezătorul şi Ioan Evanghelistul, precum şi de alţi sfinţi. Ajunsă în mijlocul bisericii, ea a îngenuncheat şi a început să se roage, încât lacrimile îi scăldau faţa. După ce s-a ridicat de la rugăciune, şi-a scos acoperământul pe care l-a ridicat deasupra capului ei, aşa încât să îi acopere pe toţi cei prezenţi în biserică. Astfel, după unii istorici, Constantinopolul a devenit spațiul de creștinare a Maicii Domnului.
Potrivit Cronicii vremurilor trecute, scrisă în jurul anului 1113 de Nestor Cronicarul, locuitorii Constantinopolului au invocat ajutorul Maicii Domnului pentru a-i proteja de un atac al unei mari flote a rușilor (rușii erau încă păgâni în acea vreme), conduse de Askold și Dir. Potrivit lui Nestor, sărbătoarea aniversează distrugerea prin intervenția divină a acestei flote cândva prin anii 864-867 sau, potrivit istoricului rus Aleksandr Vasiliev, la 18 iunie 860. Cronica vremurilor trecute consemnează că, înaintea bătăliei, a avut loc o priveghere de toată noaptea și o scufundare a veșmântului Maicii Domnului în apele mării, în apropierea Bisericii Vlaherne, dar nu menționează nici prezența Sfinților Andrei și Epifanie și nici viziunea Maicii Domnului în rugăciune.
În tradiţia populară, în această zi toamna se întâlneşte cu iarna. Acoperământul Maicii Domnului semnifică pregătirea ogoarelor pentru sezonul rece şi acoperirea pământului cu brumă.
În această zi, unii credincioşi ţin post, fiindcă astfel sunt feriţi de boli, de înec şi de supărări. Se mai spune că fetele care sunt împodobite astăzi pentru nuntă au parte de o căsnicie lungă şi fericită. Tot astăzi, în unele localităţi, vitele sunt stropite cu apă sfinţită, pentru a fi păzite de boli.
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com