Sfântul Apostol Andrei se celebrează în fiecare an pe data de 30 noiembrie (stil nou). Aceasta este o sărbătoare specială pentru toți românii, întrucât Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul românilor. Din anul 2012, ziua de 30 noiembrie este sărbătoare legală și zi în care nu se lucrează, după cum s-a stabilit în Codul Muncii.
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în anul 6 înainte de Hristos în Betsaida-Galileea, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Sfântul Andrei a fost fiu de pescar și se ocupa cu pescuitul, la fel ca frații săi Simon și Petru, alături de tatăl lor. A fost ucenic al lui Ioan Botezătorul. După botezul Mântuitorului, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu!” (Ioan 1,36), L-a urmat pe Iisus, devenind Întâiul Chemat Apostol la învățătura lui Hristos.
Alături de ceilalţi Apostoli, îl urmează şi însoţeşte pe Mântuitorul pe drumurile Ţării Sfinte. Asistă şi la foarte multe minuni pe care Hristos le-a făcut atât timp cât El a fost pe Pământ. De asemenea, Andrei a văzut şi Patimile Domnului, plângând nespus de mult la moartea Mântuitorului. Totuşi, credinţa sa a rămas de neclintit, iar Domnul nostru i se arată atât lui, cât şi celorlalţi apostoli, în ziua Învierii. După Pogorârea Sfântului Duh, prin tragere la sorţi, toţi Apostolii au primit teritoriile în care urmau să predice. Astfel, Sfântul Apostol Andrei a mers să predice în Scyţia şi Asia Mică.
Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se ştie cu exactitate anul morţii sale, însă se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero. A fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”. Conform Sinaxarului, în data de 3 martie 357, cinstitele moaşte ale Sfântului Andrei au fost mutate de la Patras la Constantinopol.
Potrivit tradiţiei, Sfântul Andrei a fost numit şi „Apostolul Lupilor”, deoarece le-a transmis cuvântul Evangheliei geto-dacilor, care aveau lupul ca simbol şi steag de luptă. De altfel, ei înşişi îşi spuneau „lupi” (acesta e înţelesul etimologic al cuvântului „daci”). Tot tradiţia mai spune că un lup care a stat alături de daci la căderea cetăţii Sarmizegetusa, în timpul asediului romanilor, l-ar fi ajutat pe Sfântul Andrei să-şi găsească adăpost şi l-ar fi condus către o peşteră din Dobrogea, scrie doxologia.ro.
Această peşteră, în care se spune că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei în timpul în care a propovăduit Evanghelia pe teritoriul ţării noastre, se află la 4 kilometri distanţă de localitatea Ion Corvin, în judeţul Constanţa. În anul 1944, peştera a fost transformată în biserică, prin purtarea de grijă a Episcopului Tomisului de atunci, Chesarie Păunescu.
Tradiţii şi superstiţii
Noaptea Sfântului Andrei este marcată de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de sorginte precreştină, vizând apariţia strigoilor, farmece şi ghicirea ursitului, dar şi protecţia oamenilor, a locuinţelor şi a animalelor. „Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.
Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).
Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc fărâmituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pun în hrană busuioc sfinţit şi în apă – agheasmă.
În unele zone se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe, fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.
Condiţiile meteorologice din ziua Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.
Ziua Sfântului Apostol Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează. (HotNews.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com