Se pare că Europa se pregătește pentru un nou val al războiului hibrid rusesc, în care infrastructura critică din Marea Baltică devine poate cea mai atractivă țintă pentru capriciile Kremlinului. Începutul anului a fost marcat de un astfel de incident – avarierea unui cablu de fibră optică în Marea Baltică, situat între Lituania și Letonia, în apropierea portului orașului Liepāja. Acest lucru a fost raportat de serviciile relevante, inclusiv de Prim-ministrul Letoniei, Evika Silina, care a subliniat că situația generală nu a fost afectată, deși cablul submarin avariat este un element de infrastructură critică pentru ambele țări, asigurând conexiunea la internet a consumatorilor cu restul țărilor scandinave.
Se știe că a fost inițiat un proces penal pe marginea deteriorării cablului, iar poliția ia în considerare varianta unei distrugeri intenționate a rețelei. Acesta nu este nici pe departe primul și nici singurul caz de acest fel; dimpotrivă, a devenit deja o tradiție ce continuă seria de incidente alarmante din Marea Baltică, unde anterior au fost avariate cabluri de telecomunicații submarine, conexiuni energetice și gazoducte. Această tendință, după cum vedem, continuă din păcate de mai mulți ani.
Astfel, în noiembrie 2024, autoritățile finlandeze raportau avarierea unui cablu de telecomunicații submarin între Finlanda și Germania, în timp ce un alt incident a fost înregistrat între Lituania și Suedia. Sfârșitul anului trecut a fost, de asemenea, marcat de rupturi de cablu pe linia de internet dintre Suedia și Finlanda. În perioada Crăciunului, pe 25 decembrie, operatorul național de rețea electrică din Finlanda a anunțat avarierea cablului electric submarin Estlink-2, care leagă Finlanda de Estonia. Iar chiar înainte de Anul Nou, pe 31 decembrie, poliția finlandeză a reținut o navă suspectată de avarierea unui cablu de telecomunicații, navă care se îndrepta, deloc surprinzător, dinspre Federația Rusă.
Parafrazând propagandiștii ruși, ne putem întreba și noi: credeți în coincidențe? Nu va exista un răspuns univoc aici, dar, în timp ce investigațiile continuă, în UE și NATO predomină opinia că în spatele acestor avarii, și posibil a provocărilor planificate, se află Moscova.
După cum vedem, astfel de cazuri de avariere a cablurilor, cum s-a întâmplat la începutul anului lângă coastele Letoniei, par să devină o normă, nu o întâmplare. Acesta este un nou semnal serios atât pentru țările baltice, cât și pentru UE în ansamblu, demonstrând vulnerabilitatea infrastructurii digitale critice. Fără stabilitatea acesteia, nu poate exista o funcționare fiabilă a instituțiilor statelor și a spațiului digital unic al UE.
Este evident că Kremlinul consideră această practică un element al agresiunii hibride împotriva Europei, testându-i capacitățile și nivelul de securitate regională. În același timp, acest lucru reconfirmă faptul că Federația Rusă nu intenționează să oprească agresiunea, ci își continuă deschis tactica terorii, extinzându-i limitele geografice și temporale. Pentru țările baltice, noul incident a confirmat strategia prioritizării protecției consolidate, și nu doar a reacției la provocări. Este esențial nu doar să se răspundă la consecințe, ci să fie prevenite prin crearea unui sistem de monitorizare timpurie și investigare comună.
În acest context, țările NATO au intensificat controlul teritoriului, lansând misiunea „Santinela baltică”, al cărei scop principal este patrularea zonelor vitale ale Mării Baltice pentru a consolida protecția infrastructurii submarine.
Faptul că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității europene pare să nu mai fie pus la îndoială de nimeni, cu excepția susținătorilor lui Putin care promovează liniile dictate de Kremlin. Acest lucru este demonstrat nu doar de atacurile hibride ascunse, ci de incidente reale în imediata apropiere a Rusiei. Pentru țările baltice, provocările rusești au devenit o realitate zilnică, variind de la încălcarea apelor teritoriale de către navele rusești, până la aceste incidente care pot afecta securitatea digitală regională.
Marea Baltică este o rută maritimă și un coridor comercial esențial pentru Europa, iar conductele și cablurile din apele sale sunt cruciale pentru aprovizionarea cu energie și conectivitatea regiunii. Nu trebuie uitat că toate țările riverane Mării Baltice, cu excepția Rusiei, au devenit recent membre NATO. Rusia mai controlează acum doar 7% din coasta Mării Baltice, față de aproape 50% în perioada URSS. Încercând să-și recupereze pozițiile visate, Kremlinul nu se va opri, ci va continua tactica provocărilor hibride și a sabotajelor. Prin urmare, UE trebuie să se pregătească pentru o confruntare de lungă durată, iar acvatoriul Mării Baltice ar putea deveni un nou punct fierbinte pe harta Europei.
Politica rusă de expansiune hibridă în Europa are un caracter sistemic și coordonat, utilizând tot instrumentarul disponibil: de la propaganda obsesivă a „lumii ruse”, până la șantaj direct, teroare sau chiar război convențional, așa cum s-a întâmplat în februarie 2022 în Ucraina. Este clar că Rusia vede războiul hibrid ca pe un proces continuu.
Pentru țările vecine cu Rusia și pentru întreaga Europă, este vital ca Ucraina să rămână independentă și să continue să apere granițele Europei de agresiunea rusă. Aceasta este o axiomă care nu necesită demonstrație și, sperăm, este înțeleasă clar de toți cei care influențează deciziile viitoare privind reglementarea pașnică a războiului care durează de aproape patru ani în inima Europei.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com