Washingtonul a reacționat în sfârșit la noul atac terorist cinic al Federației Ruse în apropierea granițelor NATO cu utilizarea rachetei „Oreșnik”
Washingtonul a subliniat că astfel de atacuri masive ale Rusiei subminează inițiativele de pace ale administrației Trump și amenință cu extinderea războiului. Astfel, în timpul unei sesiuni de urgență a Consiliului de Securitate, convocată la cererea Ucrainei după atacul rusesc de amploare, adjuncta ambasadorului SUA la ONU, T. Bruce, comentând situația, a declarat că aceasta este o escaladare periculoasă și de neînțeles, pentru care Moscova poartă întreaga răspundere. Evident, este vorba despre o tendință de intensificare a atacurilor exact în momentul în care administrația președintelui D. Trump încearcă prin toate mijloacele să faciliteze și să promoveze negocierile de pace. Bruce a scos în evidență lansarea de către Rusia a rachetei balistice „Oreșnik”, capabilă să transporte o încărcătură nucleară, în apropierea frontierei Ucrainei cu Polonia, țară membră NATO. Potrivit declarațiilor sale, SUA condamnă, de asemenea, intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile a Ucrainei și își exprimă regretul pentru numărul șocant de victime.
Reamintim că, săptămâna trecută, Rusia a efectuat un bombardament nocturn masiv, folosind sute de drone și zeci de rachete, inclusiv racheta hipersonică „Oreșnik”, pe care Moscova a utilizat-o pentru a doua oară. Diplomații occidentali au interpretat acest gest ca pe un semnal și un avertisment adresat aliaților Ucrainei din NATO. Din păcate, astfel de bombardamente rusești asupra infrastructurii civile și a civililor ucraineni nu contenesc nicio zi, demonstrând adevăratele intenții și obiective ale lui Putin și ale acoliților săi: distrugerea totală a Ucrainei ca stat, un veritabil genocid al populației civile, la care, în aceste zile de ianuarie, Kremlinul a adăugat și un „genocid prin frig”. Este de remarcat faptul că atât atacul masiv cu utilizarea rachetei „Oreșnik”, cât și escaladarea ulterioară a războiului și intensificarea terorii au loc pe fondul unui progres mult așteptat în negocierile dintre Ucraina și aliații săi privind garanțiile de securitate în cazul unui acord de pace, unde rolul cheie revine totuși Washingtonului.
Să ne amintim că este deja al doilea caz de la începutul războiului pe scară largă când Moscova utilizează rachete de tip „Oreșnik”. Anterior, rușii au lansat un astfel de atac asupra orașului Dnipro; acum, alegerea teroriștilor de la Kremlin a căzut pe vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia, care este membră UE și NATO. Concluzia evidentă este că Putin trimite astfel un semnal, în primul rând, liderilor europeni care susțin Ucraina în această confruntare sângeroasă și contribuie activ la progresul unei eventuale reglementări pașnice. Așadar, nu am văzut și nu am auzit nimic nou, ci doar tradiționalul șantaj și amenințările Kremlinului. Merită amintit că, acum un an, Federația Rusă a votat pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care făcea apel la încetarea războiului, dar, în realitate, nu a avut loc nicio încetare, ci dimpotrivă.
Rusia recurge permanent la metode de amenințare și reamintește lumii că are în arsenalul său arme nucleare pe parcursul întregului război din Ucraina. Este evident că șantajul și teroarea rusă vor continua, deoarece reprezintă una dintre principalele pârghii de presiune nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra comunității internaționale. Însă la amenințări se poate reacționa diferit: de exemplu, nu prin frică și căutarea unui compromis în condițiile agresorului, ci dimpotrivă – prin intensificarea presiunii și a sancțiunilor. Acesta este singurul limbaj pe care Putin îl înțelege. În schimb, atunci când Kremlinul simte o slăbiciune sau apar încercări de a „îmblânzi” agresorul, teroarea se intensifică și sunt puse în mișcare chiar și rachetele „Oreșnik”. La rândul său, putem vorbi și despre un semnal specific pentru Trump, indicând faptul că Moscova s-a înfuriat după confiscarea de către SUA a unui petrolier rus și după declarațiile președintelui american privind susținerea unor sancțiuni dure împotriva Federației Ruse. Practic, nu este doar un semnal, ci o amenințare ca președintele american nici să nu se gândească să convină condiții de pace cu Ucraina și UE, ci să acționeze conform condițiilor și intereselor Kremlinului.
Pe de altă parte, un pas atât de disperat și cinic al Kremlinului, precum atacul cu „Oreșnik” lângă granițele NATO, poate fi privit și din alt punct de vedere: prin acțiunile sale, Putin și-a distrus, de fapt, ultima șansă de a încheia războiul prin acorduri de pace. Toată această piesă de teatru despre presupusul atac cu drone asupra reședinței liderului de la Kremlin a fost calculată nu pentru consumul intern, ci pentru „export”; mai mult, folosind aceeași terminologie teatrală, spectatorul principal și, posibil, singurul dorit al acestui spectacol este Trump. Logica unei astfel de abordări este clară: Kremlinul caută prin toate mijloacele să atragă și să convingă SUA că acționează ca răspuns la o presupusă escaladare ucraineană. Dar oare se putea conta pe faptul că acest lucru va fi crezut la Washington sau în UE? Schema Kremlinului, după cum vedem, nu a funcționat. Și nici nu putea funcționa, deoarece astfel de atacuri nu pot fi rezultatul unei reacții impulsive, ci sunt acțiuni planificate din timp, ceea ce confirmă concluziile analiștilor de informații ai SUA și NATO. Prin urmare, prin propriile sale acțiuni, Putin s-a lipsit practic de posibilitatea unei soluții diplomatice, recurgând la intensificarea amenințărilor și a escaladării. O concluzie demonstrativă privind evoluția ulterioară a evenimentelor este decizia SUA de a crește producția de rachete Tomahawk, și nu este vorba aici doar despre o potențială consolidare a capacității de apărare a Ucrainei. Este și un semnal pentru Moscova că Washingtonul trece în regim de pregătire strategică și se pregătește pentru un scenariu care s-ar putea să nu fie deloc pe placul Kremlinului.
Taras POPOVICI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com