La 22 ianuarie 1510 a fost încheiat Tratatul de pace de la Camenița. Tratatul, semnat la Camenița la 22 ianuarie 1510 și, ulterior, la Iași la 7 februarie, a încheiat războiul Moldo-Polon din anii 1502–1510, cunoscut și ca războiul pețitorilor sângeroși. În urma tratatului, Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, a renunțat la pretențiile asupra Pocuției și la planurile de căsătorie cu Elisabeta Iagiello, fiica regelui Alexandru al Poloniei, în schimbul unor avantaje politico-economice.
La 22 ianuarie/3 februarie 1828 s-a născut Dora d’Istria (Elena Ghica), prințesă din influenta familie Ghica de origine româno-albaneză, scriitoare, istoric, susținătoare a mișcărilor naționale ale popoarelor din sud-estul european. Tatăl ei, banul Mihail Ghica a fost colecționar, numismat și arheolog, fondatorul Muzeului Național din București, palatul lui fiind un adevărat muzeu de antichități; galeria de picturi și sculpturi era vestită în întreaga Europă, iar biblioteca, alcătuită mai mult din manuscrise, era imensă. În această ambianță, Elena i-a cunoscut pe literații vremii, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolintineanu. A fost un copil minune; la cinci ani a învățat greaca veche și modernă, latina, franceza, italiana, engleza și germana. La 14 ani a tradus „Iliada” în limba germană, lucrare publicată la Leipzig, în Gazette Universelle. 1828-1888 Dora D’istria a luat lecții de muzică și a practicat sporturi (înot, echitație, scrimă). S-a căsătorit în 1849 cu principele rus Aleksandr Kolțov-Masalski (un tânăr locotenent de husari rus) și a locuit în Rusia, la Sankt Petersburg 6 ani, unde s-a consacrat studiului, dar și relațiilor mondene. În mediul aristocratic petersburghez a strălucit prin inteligență, dar nu s-a acomodat despotismului țarist. A fost prima femeie care a escaladat Vârful Moench din Alpii Elvețieni (4105 m) în 1855 și vârful Mont Blanc. A vizitat Grecia, Elveția și Italia, unde a locuit la Villa d’Istria din Florența, unde s-a stabilit definitiv, la finele anului 1870. Între 1875–1876 a fost în România, ocazie cu care Regele Carol I i-a conferit Ordinul Bene Merenti cl.I, fiind prima femeie care a primit acest ordin. Este considerată una dintre primele feministe din Europa. A colaborat cu numeroase reviste, a călătorit mult prin Europa Occidentală, prin Balcani, sau în cele două Americi. A fost membră a mai multor Academii, societăți savante, institute, asociații din Grecia, Italia, Turcia, Franța, Austria și Argentina.
În ziua de 22 ianuarie 1862 a fost format primul guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu. Barbu Catargiu, personalitate de seamă a grupării politicii conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 22 ianuarie 1862 devine întâiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei. La început în această formaţiune statală a intrat și sudul Basarabiei (judeţele Cahul, Bolgrad și Ismail). După 1877 acest teritoriu a fost pierdut, România primind în schimb Dobrogea de Nord. Barbu Catargiu fost asasinat la 8 iunie 1862, fiind împuşcat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Această „crimă politică perfectă”, după cum menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stârnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici până în prezent.
La 22 ianuarie 1936 la Arman, judeţul Caliacra, s-a născut George Motoi, regizor de teatru și actor român de teatru și film. Cursurile primare le-a făcut în comuna Dudeşti, județul Brăila, unde s-au stabilit părinţii după anul 1940. Între anii 1950-1954 a urmat studiile medii la Grupul Şcolar Agricol din Brăila şi Şcoala Populară de Artă din acelaşi oraş. În anul 1954 dă examen de admitere şi reuşeşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Absolvă, în 1958, la clasa profesorului Irina Răchiţeanu. După absolvire pleacă cu repartiţie la Piatra Neamţ, punând acolo, împreună cu toţi colegii de promoţie, bazele unui nou teatru (Teatrul Tineretului de azi). Teatrul din Bacău îl împrumută pentru rolul titular din Don Carlos de Schiller, sub regia artistului emerit Ion Olteanu. Băcăoanii îi obţin transferul de la Piatra Neamţ şi joacă la Bacău numai roluri principale, fiind remarcat în turneele din capitală ca unul dintre cei mai buni interpreţi români ai Bufonului din „A douăsprezecea noapte” de Shakespeare, sub bagheta regizorală a reputatului Vlad Mugur. Îl vede şi Radu Beligan în Caligula şi-l invită să vină la Naţionalul bucureştean, unde îşi continuă cariera cu succes. În regia Malvinei Urşianu, a jucat în patru filme importante: „Serata“ (1971), „Trecătoarele iubiri“ (1974), „Întoarcerea lui Vodă-Lăpuşneanu“ (1979), „Liniştea din adâncuri“ (1982). Actorul a murit la 4 martie 2015.
La 22 ianuarie 2001 a murit, la Paris, editorul Constantin Tacu (Tacou), nume cunoscut al diasporei culturale româneşti din Franţa. Tacou a fost în ultimele decenii conducătorul renumitei Editurii Herne, unde au apărut de-a lungul timpului celebrele Cahiers de l’Herne, dedicate unor mari nume sau teme ale culturii europene (Heidegger, Eliade, Jung, Schopenhauer, Borges, Yeats, Malraux, Rimbaud, Musil etc). Tacou a fost un editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade, fiind un prieten al lor.
Evenimente istorice din ziua de 22 ianuarie:
1506: Este întemeiată oficial Garda Elvețiană a Vaticanului.
1788: S-a născut Lordul Byron, poet englez. George Gordon Noel Byron, al VI-lea Baron Byron (1788-1824) este unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi. Printre cele mai renumite opere ale sale sunt poemele narative „Pelerinajul lui Childe Harold” şi „Don Juan”.
1863 — În Polonia a început Insurecția din Ianuarie — o revoltă de eliberare națională împotriva dominației ruse pe teritoriul Regatului Poloniei, Lituaniei, Belarusului și al Ucrainei de pe Malul Drept.
1919: În Piața Sofia din Kiev, Directoratul Republicii Populare Ucrainene (RPU) a proclamat Actul Unirii, privind fuziunea Republicii Populare Ucrainene și a Republicii Populare a Ucrainei de Vest într-o singură Ucraină unitară. Republica Populară a Ucrainei de Vest a fost transformată în Regiunile de Vest ale RPU. Ziua Integrității Ucrainei
1980: Andrei Saharov, fizician nuclear de naționalitate sovietică, militant și reformator pentru drepturile omului, este arestat la Moscova.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com