Există mai multe motive mai puțin evidente din cauza cărora nivelul colesterolului poate crește. Colesterolul este o substanță cerată, asemănătoare grăsimii. În esență, este un material de construcție, produs în principal de ficat și obținut parțial din alimente. Colesterolul este un component important al membranelor tuturor celulelor organismului, conferindu-le rezistență, dar și flexibilitate. Participă la sinteza hormonilor, a acizilor biliari și a vitaminei D.
„Aproximativ 20% din colesterol îl obținem din alimentație, iar această parte poate fi controlată de om. Însă ficatul produce aproximativ 80% din colesterolul total, iar acest proces depinde nu doar de stilul de viață, ci și de numeroși factori interni, inclusiv genetici”.
Stresul. Stresul cronic poate influența negativ profilul lipidic și poate contribui la creșterea nivelului de colesterol, în special a celui „rău”. Cortizolul, hormonul stresului, stimulează descompunerea grăsimilor, ceea ce duce la eliberarea acizilor grași liberi și a trigliceridelor în fluxul sanguin. Ca răspuns, ficatul începe să producă intens lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL) pentru transportul acestora. Ulterior, aceste VLDL se transformă în lipoproteine cu densitate mică (LDL) — așa-numitul colesterol „rău”, care se depune pe pereții vaselor de sânge.
Glanda tiroidă. Hormonii tiroidieni influențează modul în care organismul procesează grăsimile și colesterolul. Aceștia reglează cât de activ ficatul sintetizează și descompune lipidele. Atunci când funcția glandei tiroide este redusă, acest mecanism este perturbat — ficatul utilizează mai greu colesterolul, iar cantitatea acestuia în sânge crește, în special a colesterolului „rău”, asociat cu riscul de ateroscleroză. De aceea, la persoanele cu hipotiroidism se observă frecvent creșterea lipidelor din sânge, iar monitorizarea nivelului hormonilor tiroidieni reprezintă o parte importantă a prevenirii bolilor cardiovasculare.
Perioadele lungi de imobilitate. Studiile arată că hipodinamia prelungită afectează negativ profilul lipidic. La persoanele care stau mult timp fără mișcare, nivelul colesterolului „bun” scade, iar capacitatea organismului de a elimina excesul de colesterol din țesuturi se reduce. De asemenea, poate crește nivelul proteinelor care redistribuie colesterolul. Acest lucru creează condiții favorabile pentru formarea și creșterea plăcilor de aterom în vase, sporind riscul bolilor cardiovasculare, chiar și în cazul persoanelor care fac uneori mișcare. Rezultatele unui studiu publicat în revista Lipids in Health and Disease au arătat, de asemenea, că petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranelor poate înrăutăți profilul lipidic, mai ales la persoanele cu greutate normală.
Genetica. În cazul tinerilor care duc un stil de viață sănătos, dar au colesterolul ridicat, cauza este adesea un factor ereditar — hipercolesterolemia familială. Apar defecte în anumite gene, iar din această cauză ficatul nu mai poate curăța eficient sângele de lipoproteinele cu densitate mică. Receptorii de pe celulele hepatice, care ar trebui să capteze colesterolul și să îl elimine din organism, funcționează prea slab sau nu funcționează deloc. Colesterolul rămâne în sânge și începe să se depună pe pereții vaselor. „Această afecțiune este prezentă încă de la naștere, astfel că nivelul colesterolului este constant foarte ridicat. Acest lucru creează un risc major: colesterolul deteriorează vasele de sânge de la o vârstă fragedă, iar persoana riscă să sufere un infarct sau un accident vascular cerebral mult mai devreme decât cei fără această particularitate genetică”.
De aceea, dacă analizele arată valori foarte mari, medicii prescriu obligatoriu tratament medicamentos, cel mai frecvent statine. În aceste cazuri, doar alimentația corectă și sportul nu sunt suficiente pentru a reduce colesterolul la valori care să nu pună în pericol inima și vasele de sânge.
Concluzia principală: colesterolul poate fi ridicat nu doar din cauza alimentației. Valorile colesterolului pot crește nu doar din cauza dietei sau a excesului de greutate. Nivelul lipidelor este influențat puternic de mecanismele interne ale organismului. Stresul cronic, prin creșterea cortizolului, intensifică eliberarea acizilor grași și stimulează sinteza lipoproteinelor cu densitate mică. Dereglările funcției tiroidei încetinesc procesarea grăsimilor în ficat, ceea ce duce la creșterea colesterolului.
Imobilitatea prelungită reduce nivelul colesterolului „bun” și afectează capacitatea organismului de a elimina excesul acestuia. Un rol important îl joacă și genetica: în hipercolesterolemia familială, ficatul nu poate curăța eficient sângele de colesterolul „rău”, motiv pentru care valorile sunt ridicate încă de la naștere și necesită tratament medicamentos. (Odoraş.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com