La 11 februarie 1450 a fost încheiat Tratatul de alianță între Bogdan al II-lea și Iancu de Hunedoara. La 11 februarie și 5 iulie 1450, prin două acte emise la Roman, respectiv la Suceava, Domnul Moldovei, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, a prestat omagiu față de Ioan de Hunedoara, guvernatorul Regatului Ungariei. Primul act pe care Bogdan al II-lea l-a semnat în cetatea Romanului (unde se retrăsese vremelnic din calea invadatorilor), a fost un tratat de alianță cu Iancu de Hunedoara, guvernatorul Transilvaniei, prin care îl proclama pe acesta „iubitul nostru părinte” și, totodată, unic ocrotitor al său, primind în schimb, din partea vestitului conducător de oști antiotoman, promisiunea că-l va ajuta la nevoie cu trupe.
La 11 februarie anul 1866 Domnitorul României, Alexandru Ioan Cuza, este silit să abdice, ca urmare a conjuraţiei pregătite de coaliţia dintre conservatori şi liberal-radicali. O parte din elita politică a noului stat România, creat în baza a două principate româneşti: Moldova şi Valahia (Muntenia), considera că reformele în stil occidental ale lui Cuza veneau prea repede. Unii dintre marii proprietari de terenuri se temeau de desproprietăriri în folosul ţăranilor. Se contura tot mai mult ideea precum că adevărata suveranitate, faţă de Imperiul Otoman, România o poate obţine doar sub un principe străin. În baza acestui ultim deziderat se va crea viitoarea coaliţie din reprezentanţii a unor tabere diametral opuse, lucru care va mira toată lumea. Coaliţia dintre conservatorii cei mai de dreapta şi liberalii cei mai de stânga, cu complicitatea comandanţilor unor unităţi militare, va fi numită ulterior şi monstruoasa coaliţie. În noapte de 22 pe 23 februarie 1866 (stil nou), la orele 5, au pătruns în palat un grup de ofiţeri cu pistolul în mână silindu-l pe principele Cuză să semneze abdicarea. Ulterior, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să se îmbrace în haine civile şi a fost scos din palat, printre două rânduri de soldaţi care primiseră ordin strict să stea întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. Atât de mari erau temerile complotiştilor în privinţa unei eventuale reacţii violente a soldaţilor, cu toţii fii de ţărani împroprietăriţi de Cuza. A doua zi, fostului domnitor i s-a permis să plece spre Austria de unde el niciodată n-a revenit. Alexandru Ioan Cuza a murit în exil la vârsta de 53 ani, relativ tânăr, în 1873.
Prima organizație profesională a ziariștilor români, Societatea Presei Române, a luat ființă la 11 februarie 1883, în urma demersurilor lui Mihai Eminescu, la sediul ziarului „România literară”, din Pasajul român, între membrii comitetului de conducere aflându-se I.C. Bibicescu („Românul”), D.A. Laurian („România literară”), B.P. Hașdeu („Columna lui Traian”) etc. Conducerea i-a revenit, prin consens, lui Hașdeu, din Comitetul de conducere făcând parte și Mihai Eminescu. Din păcate, orgolii interne au făcut ca Societatea Presei să fie înlocuită, în 1885, cu alta, cu denumire similară, condusă de C.A. Rosetti, și având cu totul alte obiective decât cea inițială. În cartea sa, „Bucureștii de altădată” (I) Constantin Bacalbașa confirma: „Începutul s-a făcut acum doi ani [în 1883] […] iar noua societate, condusă de C.A. Rosetti, are ca obiectiv a-l împiedica pe Eminescu să mai fie membru activ”.
La 11 februarie 1921 s-a născut la Iași Ion I. Inculeţ (1921-2011), inginer şi profesor canadian de origine română, fiul lui Ion C. Inculeț (1884-1940), fost președinte al Republicii Democrate Moldovenești şi luptător pentru unirea cu România, și al soției sale, prințesa Roxana Cantacuzino. Stabilit în Canada din 1946 a avut preocupări ştiinţifice şi profesionale axate pe domeniul electricităţii statice. A fost membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992. Ion I. Inculeț a fost autor și coautor a numeroase invenții sau inovații patentate în diverse țări ale lumii și a fost consultant NASA în probleme de explorare a Lunii și planetei Marte.
La 11 februarie 1929, în Isaccea, Tulcea, s-a născut Paul Barbăneagră, regizor de film documentar, cineast, eseist, scenarist. S-a stabilit în Franța în 1964, după ce a cerut azil politic cu ocazia participării la un festival de film la Tours. A colaborat cu France 2, France 3, Radio Europa Liberă. A lucrat ca regizor și producător, a scris cărțile: Arhitectură și geografie sacră. Mircea Eliade și redescoperirea sacrului, Symbolique de Paris: Paris sacré, Paris mythique cu Félix Schwarz, Les Éditions du Huitième Jour, a regizat Gheorghe Zamfir sau rugăciunea sunetului. În 1990, a primit Marele Premiu al Audiovizualului francez pentru întreaga carieră. A decedat la 13 octombrie 2009, în Paris, Franța.
Evenimente istorice din ziua de 11 februarie:
1809: Inginerul american Robert Fulton a inventat vaporul cu aburi, bazându-se pe forța aburului, descoperită deja de James Watt.
1929: Ia ființă statul Vatican prin acordurile italo-papale de la Lateran (Patti Lateranensia). Prin aceste acorduri, Italia a recunoscut Vaticanul ca stat independent. Guvernul italian, condus în acea vreme de premierul Benito Mussolini, a fost de acord să ofere Bisericii Romano-Catolice compensații financiare pentru pierderea Statelor Papale.
1945: Sfârșitul Conferinței de la Ialta (4 – 11 februarie 1945). Conferința de la Ialta (4 – 11 februarie 1945), numită și Conferința din Crimeea a fost întâlnirea dintre liderii SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Au participat președintele Statelor Unite, Franklin Roosevelt, prim-ministru al Regatului Unit, Winston Churchill, şi Iosif Stalin, liderul URSS. Acordurile de la Yalta au stabilit noua configurație politică a lumii pentru următorii 45 de ani.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com