Este cazul lui Cătălin ȘCERBANIUC, profesor de română de la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți. Doar cu câteva luni în urmă el a absolvit masteratul la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți. Dar pe tărâmul pedagogic activează deja de câțiva ani. Este un caz cam rar întâlnit.
–Cam rar se întâmplă ca unui student din anul trei să i se propună să lucreze profesor în școală, afirmă Cătălin Șcerbaniuc. Eram un student bun, participam la conferințe, chiar internaționale. Când a apărut locul vacant de profesor de română la Liceul nr.6, mi s-au adresat mie. M-am hotărât și nu regret. Sunt al treilea an în activitatea pedagogică și lucrul merge bine. După ce am terminat masteratul mă simt mult mai liber.
–Ți-ai făcut studiile universitare în perioada când la Filologia Română erau mai puțini studenți ca de obicei. Cum crezi, după promoția voastră vor veni mai mulți doritori să studieze la facultate limba română?
–Eu sper că totuși vor veni, dacă vor înțelege copiii și profesorii care-i învață că limba română este importantă pentru ei, mai ales la Cernăuți.
–Pentru un tânăr profesor de română sunt create toate condițiile ca el să se afirme din plin pe tărâm pedagogic?
–Sigur. Chiar din prima zi când am venit aici au început să mă susțină toți, nu numai profesorii de română. Când apar unele probleme, mă consult cu colegii care au o bogată experiență și ei mă ajută.
–Peste un an acest liceu va obține statutul de liceu academic. Ești pregătit pentru a lucra în noile condiții – cu cerințe mai mari?
–Da, cerințele vor fi mai mari, va fi mai complicat de lucrat, dar omul învață toată viața. La început va fi mai greu, apoi va merge bine.
–În școlile cu predare în limba română din orașul Cernăuți, spre deosebire de cele din localitățile sătești, sunt elevi pentru care româna nu este limba maternă, ci ucraineana. Cum lucrați cu asemenea elevi la orele de limba și literatura română?
–Avem asemenea elevi, dar, odată ce ei au venit la liceul nostru, sunt obligați să învețe și limba română. Le explic la lecții unele momente, mă ocup cu ei adăugător ca să aibă rezultate bune la învățătură. Important este că ei vor să cunoască limba română. E și dorința părinților lor.
–Profesorii de română au o mare însemnătate pentru comunitatea românească din regiune – ei o cimentează în jurul valorilor spirituale esențiale – limba maternă, cultura și tradiția populară. Poate e spus cumva exagerat, dar ei sunt un fel de apostoli ai neamului.
–Este spus corect. Profesori de limba maternă sunt puțini, studenți la română, de asemenea, sunt puțini, însă ei își fac misiunea. Din rândurile elevilor sunt foarte puțini doritori să devină pedagogi. Ei manifestă un interes sporit față de IT – tehnologiile informaționale.
–E firesc, doar trăim în veacul digitalizării, tehnologiile informaționale, cu intelect artificial, sunt aplicate peste tot…
–În ziua de astăzi intelectul artificial ajută foarte mult. Elevii, dar și profesorii, apelează des la intelectul artificial. Este bun acest lucru, dar nu întotdeauna. Noi încercăm să-i convingem pe elevi că lectura nu și-a pierdut importanța, ea le ajută să-și îmbogățească vocabularul. Totodată, se observă dacă elevul a făcut tema de acasă, folosind intelectul artificial. Profesorul știe bagajul de cuvinte al elevului și dacă acesta a folosit cuvinte pe care el nu le cunoaște și nu le înțelege, înseamnă că acesta a apelat numai de intelectul artificial. Avem elevi care citesc operele literare, incluse în programa școlară, și când răspund la lecție văd în privirea lor acea sclipire că lectura – cuvintele, gândurile și emoțiile autorului – a pătruns în sufletul lor. De aceea, noi, profesorii, insistăm ca elevii să citească operele literare.
–Pentru elevi este important să cunoască și literatura ținutului natal…
–În programa de literatura română sunt incluși unii scriitori locali. În clasa a noua, de exemplu, se studiază Ilie Tudor Zegrea, Arcadie Suceveanu, Vasile Tărâțeanu, Grigore Bostan. În decursul trimestrului, ca lectură individuală, recomand elevilor să citească din creația scriitorilor cernăuțeni, precum și a unor scriitori din România. În cabinetul de română este harta literară a regiunii Cernăuți și elevii văd care ne sunt scriitorii. Sunt născut în Movila, sat de lângă Herța, am învățat la Liceul „Gheorghe Asachi” din Herța și deseori le povestesc elevilor despre slăvitul nostru pământean. Le povestesc și despre poetul Arcadie Suceveanu, cu care am avut ocazia să mă întâlnesc la Cernăuți. În trimestrul întâi am avut o acțiune extrașcolară, elevii fiind obligați să aleagă un scriitor român din regiunea Cernăuți și să le prezinte biografia și creația. Elevii clasei a noua i-au ales pe poeții Vasile Tărâțeanu și Ilie Tudor Zegrea.
–Pe lângă faptul că participi activ la activitatea societăților național-culturale românești din regiune, scrii și versuri. Cum sunt ele apreciate?
–Cele mai reușite le public pe Facebook, ecourile sunt bune. Am undeva vreo două sute de poezii, dar pentru ca ele să apară într-un volum trebuie să lucrez asupra lor mai mult. Mi-a spus-o și criticul literar Ștefan Hostiuc. Sunt conștient de aceasta și continuu să scriu.
–„Libertatea Cuvântului” îți dorește succese în toate domeniile de activitate. La mai mult și la mai mare!
–Vă mulțumesc sincer.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com