Weekend la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, cinstind memoria a doi slujitori ai verbului matern
În limba română cuvântul matern mai este numit poetic și „verb matern”. Este o semnificație profundă, deoarece verbul înseamnă acțiunea săvârșită de om. În cazul dat se are în vedere acțiunea permanentă de a iubi, de a proslăvi, de a păstra și a afirma graiul matern – codul genetic al unui neam. Asemenea slujitori devotați pe tărâmul literelor române din nordul Bucovinei au fost regretații Nicolae Toma și Gheorghe Ungureanu.
Nicolae Toma: a fost redactor-șef al „Zorilor Bucovinei” în cea mai grea perioadă a acestei publicații
A trecut un an de la plecarea la cele veșnice a lui Nicolae Toma, redactor-șef al „Zorilor Bucovinei”. Deși această foaie îndrăgită și apreciată de românii din regiunea Cernăuți, și nu numai, a apărut de la 1 aprilie 1967 și până la 31 decembrie 2019 pe suport de hârtie, nu este un argument de a-l numi pe Nicolae Toma ultimul ei redactor-șef. Tehnologiile digitale moderne prelungesc veacul „Zorilor Bucovinei” și sperăm că imaginea bună a publicației, acum în variantă electronică, îi va menține pe orbita sa pe cititorii devotați.
Se cere menționat faptul că viața și destinul lui Nicolae Toma au fost legate de această foaie spirituală. Fiind elev la școala din Boianul său natal, a publicat în șpalturile ziarului primele sale încercări publicistice. La „Zorile Bucovinei” a fost angajat după absolvirea Facultății de Jurnalism a Universității din Chișinău. Aici și-a făcut un nume în ziaristică. Anume lui i-a fost sortit ca în cea mai grea perioadă din istoria acestei publicații îndrăgite și prețuite de românii din regiunea Cernăuți să îndeplinească misiunea de redactor-șef. A fost o misiune extrem de complicată și cu puține posibilități pentru manevre. Nicolae Toma a găsit cea mai potrivită soluție pentru a prelungi existența ziarului „Zorile Bucovinei”. La popularitatea, pe care o avea în rândul cititorilor, s-a adăugat și susținerea din partea sponsorilor, oamenilor de bună credință, iar, ceea ce este cel mai important, din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. La fel de grea a fost și decizia ca de la 1 ianuarie 2020 ziarul „Zorile Bucovinei” să apară numai în variantă electronică. A fost unica ieșire din situația dificilă care exista. Cauza lui Nicolae Toma este continuată de soția sa, ziarista Felicia Toma și de fiica Diana.
Sâmbătă, 21 februarie, la Palatul Național al Românilor a fost oficiat un parastas și cinstită memoria lui Nicolae Toma – ziarist, redactor și patriot al neamului său. Doamna Felicia Toma l-a invitat să oficieze parastasul pe părintele Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, un bun prieten al familiei Toma și al „Zorilor Bucovinei”, sprijinind inițiativele „zoriștilor” de organizare și desfășurare la redacție a „Zilei Bucovinei” la „Zorile Bucovinei” și a acțiunilor de omagiere a marelui bărbat al neamului românesc din Bucovina, Iancu Flondor, la mormântul său din Storojineț. Părintele Vasile Covalciuc l-a caracterizat pe Nicolae Toma ca pe un minunat organizator și patriot al limbii și cauzei române. El a amintit că suntem în preajma Postului Mare și ne-a îndemnat să ne purificăm și să ne întărim sufletul pentru iertare și împăcare, să menținem în el amintirile luminoase. Iar amintirile despre Nicolae Toma nu pot fi altfel.
Din partea Consulatului General al României la Cernăuți, instituție care susține permanent presa de expresie românească din regiunea Cernăuți, inclusiv publicația „Zorile Bucovinei”, a luat cuvântul consulul de carieră, Cristian-Toma Dacica. Diplomatul a declarat că România este aproape de comunitatea românească din Ucraina, că primele persoane din guvern depun eforturi pentru menținerea liceelor din regiunea Cernăuți cu predarea în limba română.
Despre poziția fermă a redactorului-șef al „Zorilor Bucovinei”, Nicolae Toma, a vorbit primarul Comunității Teritoriale Ciudei, Anatolie Pițul, subliniind că regretatul jurnalist a fost un adevărat român.
Poate fi considerat drept o coincidență semnificativă faptul că cinstirea memoriei lui Nicolae Toma a avut loc exact în Ziua Internațională a Limbii Materne. În acest context oaspeții din județul Suceava, Maria Calancea, președinta Asociației „Arboroasa”, și avocatul Claudiu-Vlad Lehaci, au anunțat despre intenția lor de a acorda o bursă nominală „Eugenia de Reus” pentru un tânăr jurnalist român din regiunea Cernăuți.
Și-au amintit cu căldură și profund regret despre Nicolae Toma fostul colaborator al „Zorilor Bucovinei” Gheorghe Isac, care, la vremea sa, a redactat și a pregătit pentru tipar corespondențe semnate de elevul Școlii medii din Boian, Nicolae Toma. De asemenea, despre elevul Nicolae Toma au vorbit colegii lui de clasă Floarea Bosovici și Dumitru Olexiuc. Despre momente interesante din viața jurnalistului Nicolae Toma și a colectivului „Zorilor Bucovinei” și-au amintit colegii lui de breaslă Vasile Bâcu, Tudor Andrieș, precum și una dintre cele mai active corespondente netitulare, Eleonora Schipor. În final au răsunat câteva cântece potrivite momentului, interpretate de Sofia Roșca, Maria Dovghei și Carolina Jitaru.
Gheorghe Ungureanu: zbor întrerupt în sferele înalte ale Poeziei
Duminică, 22 februarie, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, în prezența mai multor iubitori ai cuvântului artistic a avut loc ședința Societății Scriitorilor Români din Cernăuți. Ea a fost convocată pentru realizarea unui vis al regretatului poet Gheorghe Ungureanu – înființarea unui cenaclu literar-artistic. Această idee frumoasă plutea, cum s-ar spune, demult în aer și, iată că s-a ajuns la realizarea ei. Familia îndurerată a lui Gheorghe Ungureanu a venit la Palatul Național înainte de eveniment și a încuviințat hotărârea bunilor lui prieteni și frați de condei. Evenimentul a coincis cu ziua de naștere a lui Gheorghe Ungureanu și s-a decis ca noul cenaclu să fie numit în cinstea acestui minunat poet. Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, și Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, au punctat momentele principale ale activității Cenaclului „Gheorghe Ungureanu”, accentuând ca să fie antrenați tineri iubitori de poezie, ca ședințele lui să aibă loc și în unele școli cu limba română de predare din regiune. Aceasta va completa activitatea Cenaclului literar transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți-Suceava). Activitatea Cenaclului „Gheorghe Ungureanu” va fi coordonată de poetul Gheorghe Bodnariuc, avocat de profesie.
Membrii cenaclului Gheorghe Bodnariuc, Rodica Zegrea, Maria Toacă, Vasile Carlașciuc, Dumitru Zaidel, Dumitru Olexiuc, Dorin Misichevici au citit din creațiile lor. Unele poezii au fost consacrate memoriei lui Gheorghe Ungureanu. Nicolae Șapcă, în afară de propria poezie, a citit poezia scrisă de mama lui Gheorghe Ungureanu, Filuța Ungureanu. Îndurerata mamă își deplânge fiul în stilul melosului popular. Vasile Bâcu a prezentat poezia lui Dumitru Mintencu, scrisă la moartea prietenului, consăteanului și colegului de facultate, Gheorghe Ungureanu. Aceasta mai înseamnă și revenirea la cuvântul artistic, după câțiva ani de tăcere, a acestui talentat poet:
rochia neagră de bal…
in memoriam – Gheorghe Ungureanu
de undeva de departe
dintr-un turn cu clopot
mă privește o zână
frumoasa zână îmbrăcată-n rochie
neagră de bal mă privește în timp
ce fără grabă își pune rujul pe buze
se fardează își îndreaptă buclele
în oglindă și-și plimbă alene
prin cameră rochia neagră de bal
frumoasa zână mă privește și
așteaptă
așteaptă să-i întind mâna pentru
un dans numai unul în care să-i învârt
rochia neagră de bal într-un tangou
să-i calc stângaci pe picior și
să mă-mpiedic din ritmul
dansului ei
frumoasa zână așteaptă și știe că mă
va ridica de subsuori îmi va zâmbi
dulce puțin rușinoasă cochetă puțin
vicleană și-mi va șopti la ureche:
– nu-i nimic… și acest dans se învață…
ca și cel al vieții – abia murmurând…
În final, Carolina Jitaru a interpretat cântecul „Să nu credeți că mi-aș schimba drumeții” pe versurile lui Nicolae Șapcă.
Cenacul „Gheorghe Ungureanu” a pornit pe drumul anevoios al artei.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com