De pe meleagurile hlibocene
În cartea lui Ion Bahnarel „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene” au fost incluse biografiile a trei descendenți din Băhrinești, sat, care în rezultatul evenimentelor cruciale din secolul al XX-lea s-a pomenit la frontiera cu patria istorică. Gheorghe Isopescu, după absolvirea școlii de 8 ani din satul natal, a plecat să învețe la Școala medie din Tereblecea. Apoi și-a continuat studiile la Chișinău, la Facultatea de Economie a Institutului Politehnic „Serghei Lazo”. Și-a început activitatea de muncă la Ministerul de Finanțe, în calitate de revizor, mai târziu – de șef de secție. A fost numit șef al Inspectoratului Fiscal din Moldova. Gheorghe Isopescu a deținut mai multe funcții la Direcția Venituri de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat. În 1997 devine vicepreședinte al Curții de Conturi. În 1998 i s-a conferit gradul de calificare consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I. În același an, la 29 noiembrie, se stinge subit din viață. Un bun specialist în economie este și băhrineșteanul Mihai Patraș. A absolvit Facultatea de Inginerie Economică a Institutului Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău. A susținut doctoratul la Novosibirsk, a făcut stagii peste hotare. Își face carieră la Institutul de Cercetări Științifice în domeniul Planificării. Este laureat al Premiului de Stat, al Premiilor Academiei de Științe a Moldovei și Academiei Române, președinte fondator al Asociației Economiștilor din Moldova, membru al Academiei Internaționale de Management de pe lângă ONU și președinte al filialei acesteia din Moldova. În 2004 este nominalizat de Institutul American de Biografii „Om al anului”. În 1990 a fost ales deputat în primul Parlament democratic al Republicii Moldova, având o contribuție substanțială la pregătirea, promovarea și adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova. Este autor a peste 350 de publicații științifice, autor și coautor al unor dicționare economice și financiar-bancare (rus-român/român-rus, francez-român, englez român, rus-spaniol-român).
Este originar din Băhrinești și scriitorul Mihai Prepeliță. Și-a făcut studiile la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău. În perioada 1979-1982 este doctorand la Catedra de Istorie a Teatrului Popoarelor URSS de la Institutul de Artă Teatrală „A.V. Lunacearski” din Moscova. Mihai Prepeliță este scriitor, pictor și ziarist, din 1997 activează ca liber profesionist. Este autorul a 50 de cărți originale (în limbile română și rusă), a 14 traduceri (în română și rusă). După lucrările sale au fost montate 7 spectacole de teatru. Este membru al Comunității Internaționale a Uniunii Scriitorilor din 1991.
În această pleiadă de personalități, de asemenea, are trei reprezentanți și Voloca. Fiul acestui sat, Nicolae Sadovei, și-a făcut studiile la Tehnicumul Politehnic din Bălți, iar după serviciul militar s-a înscris, în 1985, la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În 1990 și-a început activitatea de muncă în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătății în calitate de jurist. Și-a luat doctoratul la Universitatea din București, obținând titlul de doctor în drept. Din anul 2012 îndeplinește funcția de prorector pentru problemele sociale al Universității de Stat din Moldova. A publicat peste 60 de lucrări științifice și metodico-didactice, manuale și monografii.
Voloca, de asemenea, este proslăvită prin artiștii săi care și-au făcut cariere strălucitoare în Moldova. Dina Cocea a absolvit Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău. A jucat pe cele mai mari scene din Moscova, Sankt Petersburg, Riga, Kiev, Daugavpils, Galați. Fiind protagonistă și actriță de prima mărime în arta scenică din Republica Moldova, Dina Cocea s-a produs în circa 40 de roluri pe scena Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Artista Emerită Dina Cocea rămâne un model inimitabil și plin de grație, de noblețe și suplețe al unei impecabile ținute scenice. Unul dintre cei mai slăviți voloceni, stabiliți în Moldova, este Ioan Paulencu. Deși a început să cânte în corul bisericesc la vârsta de 10 ani, a ajuns la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău în 1966, având 26 de ani. După absolvirea studiilor muzicale superioare, în 1972, este repartizat în trupa Teatrului de Operă și Balet „A. S. Pușkin”, în funcție de solist al operei. S-a remarcat în mai multe roluri principale. A evoluat ca solist pe scenele din Japonia, Anglia, Irlanda, Franța, Belgia, Olanda, Italia, Tailanda, România, Bulgaria, Germania etc. Ioan Paulencu este autorul piesei dramatice „Nunta la Voloca”, precum și al scenariului filmului „Nunta străbunilor”. Artistul Poporului, Ioan Paulencu, este profesor de canto al unor laureați ai premiilor naționale și internaționale.
În sistemul judiciar din Republica Moldova s-a afirmat Constantin Alerguș, originar din Carapciu. Mai întâi și-a făcut studiile la Școala Pedagogică din Cernăuți, iar după serviciul militar a fost înmatriculat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept. A deținut mai multe funcții în Direcția Afacerilor Interne din Chișinău, a fost ofițer de securitate a Președintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur. În timpul conflictului militar de pe Nistru, Constantin Alerguș a participat la mai multe misiuni speciale, apărând integritatea statului moldav. Fiind judecător la Curtea Supremă de Justiție, Constantin Alerguș a fost distins cu ordinul „Gloria Muncii”. În organele de interne din Republica Moldova a activat un alt fiu al Carapciului, Gheorghe Filip. Și-a făcut studiile superioare la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, la Facultatea de discipline general-tehnice și fizică. În serviciul Ministerului Afacerilor Interne se înrolează în 1983, ajungând adjunct al comisarului poliției orașului Bălți. În 2005 se pensionează și se transferă cu traiul împreună cu familia în Chicago, SUA.
Iar cel mai de vază reprezentant al Carapciului este Vasile Levițchi. El și-a făcut studiile la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți. A activat ca profesor de română și director în mai multe școli din fostul raion Hliboca, apoi s-a încadrat în ziaristică. În perioada 1967-1969 a fost redactor-șef al ziarului „Zorile Bucovinei”, apoi câțiva ani – titular al Catedrei de Filologie Română a Universității cernăuțene. Mai mult de zece ani s-a consacrat activității literare, fiind un scriitor liber profesionist. În 1991 a fost nevoit să se transfere la Chișinău, unde colaborează cu revistele „Basarabia”, „Contrafort”, „Literatura și Arta”, „Flux”. A fost unul dintre luptătorii activi pentru repunerea în drepturi a limbii române și revenirea la alfabetul latin. Vasile Levițchi a fost un om de cultură distins și erudit, cu o clară conștiință a apartenenței la spațiul cultural românesc. I s-a acordat titlul onorific „Maestru Emerit în Arte”, este laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Societății Literare „Iancu Flondor” din Rădăuți. Dragostea pentru Bucovina a purtat-o în inimă până la finele vieții: „Coline și plaiuri și creste-n plutire senină,/ A fagilor albi și a brazilor mică Țară de Sus,/ Tu, baștina mea, dorul și leagănul meu, Bucovină,/ Ți-aș crește o floare din dragostea mea de nespus”. A decedat la 21 octombrie 1997.
Născut în Iordănești, Viorel Dușciac, după absolvirea Școlii medii din Carapciu, se înscrie la Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Chișinău. În 1973 este angajat la Filiala Moldovenească a Institutului Unional de Cercetări Științifice în domeniul surselor de curent. În 1987 susține teza de doctor în științe fizico-matematice. Conferențiarul universitar Viorel Dușciac participă la două proiecte științifice internaționale, este autor și coautor a circa 130 de lucrări științifice la Fizica Generală și Fizica Aplicată. Eusebiu Sencu, originar din Prisicăreni, a absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Și-a început activitatea la mai multe instituții de ocrotire a sănătății din Moldova, susținând în 1991 teza de doctor în științe medicale. Din 2002 și până în prezent activează în calitate de conferențiar universitar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” din Chișinău. Este membru al Societății de Otorinolaringologie și Rinologie din România și Franța, membru al Societății Europene de Rinologie. Din Oprișeni din această cohortă de intelectuali de onoare face parte Nicolae Bilețchi – nume de referință în literatura basarabeană. Studiile superioare și le-a făcut la Universitatea din Cernăuți. A susținut doctoratul la Moscova, în 1987 a susținut teza de doctor habilitat în filologie, iar în 1992 a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. A fost un apărător fidel al adevărului științific privind limba și literatura română, a susținut tranșant cauza națională. Lucrările științifice și literare semnate de Nicolae Bilețchi s-au bucurat de o largă recunoaștere națională și internațională.
O personalitate eminentă din Basarabia, cu rădăcini în Bucovina, este poetul Arcadie Suceveanu, născut în satul Suceveni. A absolvit Universitatea de Stat din Cernăuți (1974), tot la Cernăuți debutează editorial cu placheta de versuri „Mă cheamă cuvintele” (1979). Transferându-se cu traiul la Chișinău, publică numeroase volume de poezii și eseuri, cărți pentru copii. Arcadie Suceveanu este un fidel slujitor al metaforei. Poetul apelează frecvent la poemul-parabolă, la alegoria greu descifrabilă, saturată de simboluri, capabile să creeze acea tensiune semantică specifică poeziei. Paralel cu activitatea de creație, Arcadie Suceveanu a condus cu multă iscusință și bun simț Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. Poartă titlul de „Maestru al Literaturii”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com