La 11 martie — 19 decembrie 1642 sinodul de la Iaşi, Moldova, adoptă „Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă. Anterior, în 1640, aceeaşi carte a fost oficial adoptată şi la sinodul de la Kiev. După acceptarea „Mărturisirii Ortodoxe” în sinodul Moldovei, lucrarea va fi publicată la Iaşi şi constituie cea dintâi tipăritură din Ţara Moldovei. „Mărturisirea ortodoxă” (Pravoslavnica Mărturisire) a fost tradusă în limbile latină, greacă, rusă şi română (1691). Lucrarea cuprinde 261 de întrebări şi răspunsuri, conform celor trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea. Petru Movilă este un reprezentant notoriu al culturii româneşti din prima jumătate a secolului XVII. Petru este feciorul domnitorului Munteniei şi ulterior al Moldovei Simion Movilă. Petru Movilă este unul din ultimii reprezentanţi ai literaturii de limbă slavonă din ţările române, mare cărturar şi teolog ortodox. Cărturarul poseda mai multe limbi precum slavona, greaca, latina, polona şi ucraineana. A fost arhimandrit al celebrei mănăstiri Lavra Pecerska din Kiev (din 1627), apoi şi mitropolit al Kievului şi Haliciului (din 1633). Petru Movilă a întemeiat prima şcoală superioară de la Kiev — Colegiul Kievean sau Academia Movileană din Kiev. A întemeiat tipografiile de la Kiev, Câmpulung (1635) şi Iaşi (1642). Prin înţelegerea cu mitropolitul Varlaam al Moldovei şi domnului Moldovei Vasile Lupu, mitropolitul Petru Movilă trimite la Iaşi un grup de dascăli cu multă carte latinească în frunte cu Sofronie Pociaţki, care în 1640 au pus bazele învăţământului superior în Moldova, având ca model colegiul de la Kiev. Este vorba de Colegiul vasilian din Iaşi în care teologia, retorica, filozofia şi alte discipline erau predate ca şi la Kiev în limbile latină, slavonă şi greacă.
11 martie 1936, în Vadul lui Vodă, Criuleni, RSS Moldovenească, s-a născut Dumitru Ciobanu,
scriitor român din Moldova. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, Secția jurnalistică și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1976). A fost angajat redactor la revista Cultura Moldovei, apoi la Comitetul de Stat pentru Radio și Televiziune, șef de sector la revista Nistru. A publicat nuvele și articole în periodicele Moldova, Orizontul, Chipăruș, Femeia Moldovei, Făclia etc., numeroase eseuri despre artă, despre cei mai importanți pictori și sculptori din țară, publicate în anii ‘60–’90 în revistele Cultura, Nistru, în ziarul Transnistria, sau citite în emisiuni la Radio și Televiziune. A scris și despre arta plastică de peste hotarele Republicii Moldova, referindu-se la Dürer, Rafael, Michelangelo, Claude Monet, Van Gogh, Degas, Renoir, Pissarro, Gauguin, Picasso etc. A debutat editorial în 1974, cu volumul de proză scurtă Linii de contur, urmat de cărțile de schițe, povestiri și nuvele: Din toată inima, Ziua de azi, ziua de mâine, Am mai trăit cândva etc. Abia în 2009 a putut edita, cu mijloacele proprii, o carte de proză scurtă cu text transcris în alfabet latin, Zburătorul, o antologie a celor mai izbutite narațiuni. A urmat lucrarea Vârtejul. A fondat ziarul Transnistria, la care a fost și reporter. În timpul războiului de pe Nistru, pe paginile ziarului susținea rubrica Reportaje de pe linia de foc. A decedat la 5 septembrie 2013.
La 10/11 martie 1936, a încetat din viață Garabet Ibrăileanu (1871-1936), critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier; profesor de Istoria literaturii române la Universitatea din Iași; membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Considerat unul dintre cei mai mari critici literari pe care i-a avut literatura română, Garabet Ibrăileanul era privit de mulţi dintre cei care l-au cunoscut drept „un extravagant”, un „intelectual ciudat”. Şi-a petrecut întreaga viaţă, după cum el însuşi spunea, în bibliotecă, citind, scriind, meditând. Împreună cu E. Lovinescu, marele său rival, G. Ibrăileanu este cel mai de seamă critic şi istoric literar din prima generaţie postmaioresciană. Opoziţia dintre cei doi (au polemizat cu adevărat o singură dată, pe tema editării poeziilor lui Eminescu) nu este, nici ea, chiar atât de netă cum a impus-o tradiţia. Lovinescu este o natură clasică în modernismul lui bine temperat, tot aşa cum Ibrăileanu este, în conservatismul său structural, un fin degustător de literatură modernă. Este un spirit echilibrat, în ideologie, ca şi în estetică: naţionalismul poporanist îi este corectat de ideea că românii mai mult au imitat („apărător al naţionalităţii” observă Călinescu, „devine un partizan al imitaţiei”).
La 11 martie 1975 a decedat fizicianul român Eugen Bădărău. A iniţiat, în cadrul Institutului de Fizică de la Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări cu privire la descărcările de gaze, fiind un pionier în domeniul fizicii plasmei. Eugen Bădărău (1887-1975) a fost profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei.
La 11 martie 2016 a murit Iolanda Balaş-Soter, campioană olimpică a atletismului românesc. Campioana Iolanda Balaş-Soter (născută pe 12 decembrie 1936) a fost vedeta delegaţiei României de la Jocurile Olimpice de la Roma, din 1960, unde a uimit întreaga asistenţă a finalei la săritura în înălţime. Rămasă fără adversare încă de la 1,73 metri, ea a sărit apoi 1,77 metri, 1,81 metri şi 1,85 metri, în ovaţiile publicului. După patru recorduri mondiale, autorităţile române i-au spus Iolandei Balaș că nu poate fi plătită pentru toate. „Ai făcut într-adevăr patru recorduri mondiale, dar noi nu putem să-ţi plătim de patru ori câte 6.000 de lei. O să-ţi plătim doar două. Nu uita, clasa muncitoare face economii!”, i s-a spus atunci marii campioane.
Evenimente istorice din ziua de 11 martie:
1941: SUA: Președintele Franklin Roosevelt semnează Legea Lend-Lease pentru a ajuta aliații.
1985: Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcția de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est și Vest. Este debutul pentru perestroika și glasnost.
1990: Parlamentul lituanian, proaspăt ales, a proclamat independența acestui stat față de URSS.
2003: Tribunalul Penal Internațional de la Haga începe oficial activitatea.
2020: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus. La nivel mondial se înregistrează 4.380 de decese și 121.811 cazuri de infectare în 114 țări.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com