Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai importanţi sfinţi din Calendarul Creştin Ortodox, este sărbătorit în acest an la 23 aprilie (stil nou) şi la 6 mai (stil vechi). Este unul dintre cei mai iubiți apărători ai creștinismului, viteaz conducător de oști, care și-a păstrat credința în Dumnezeu cu prețul vieții sale. Sfântul Gheorghe este patron spiritual și ocrotitor al Armatei Române. Este o sărbătoare majoră, cu tradiții de primăvară, precum împodobirea caselor cu crengi verzi, obicei care marchează renaşterea naturii.
Viaţa Sfântului Gheorghe. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305). S-a născut în Capadocia, într-o familie creștină de origine greacă și a fost învățat din tinerețe în dreapta credință. Când tatăl său a trecut la cele veșnice, Sfântul s-a mutat cu mama sa în Palestina, unde se aflau originile familiei sale și unde mai aveau moșteniri. Ajuns la vârsta desăvârșirii și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut remarcat și prețuit și în scurtă vreme a cucerit cele mai mari cinstiri, până la dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului. În anul 303, împăratul Dioclețian, din îndemnul ginerelui său Galeriu, a început prigoana împotriva creștinilor. Istoria creștinătății arată că, din anul 303 și până la 313, Biserica a trecut printr-o cutremurătoare încercare și o sângeroasă probă: creștinii au fost siliți să aleagă, cu prețul vieții lor, între zeii păgâni și Iisus Hristos.
Cunoscând decretul de prigonire împotriva creștinilor, Sf. Gheorghe s-a înfățișat singur înaintea împăratului Dioclețian și, înaintea întregii curți împărățești, a mărturisit deschis că este creștin și că înțelege să slujească în oastea împăratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de această mărturisire și îndemnat de Galeriu, Dioclețian a dat poruncă să fie dus în temniță și supus la chinuri, ca să se lepede de credință. Și a fost trecut prin toate vămile muceniciei. Pe toate le-a îndurat cu bărbăție, Sfântul Mucenic Gheorghe rămânând tare în credință. Văzând chinurile de moarte prin care trecea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și că rămâne viu și nevătămat, mulţi s-au lepădat de idoli și au venit la credința în Hristos, slăvind într-un glas pe Dumnezeul creștinilor. În vremea ținerii lui în temniță, Sfântul Gheorghe a înviat un mort, doar atingându-se de el. Însăși împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, văzând acestea, a mărturisit credința în Hristos, fiind și ea trecută în rândul sfinților mucenici. Dioclețian a dat poruncă să li se taie capul, și Mucenicului și împărătesei Alexandra.
Așadar, ostașii i-au scos afară din cetate, dar, pe drum, înainte de a ajunge la locul de tăiere, împărăteasa, slăbind cu trupul, și-a dat duhul. Iar, când au ajuns la locul hotărât, Sfântul și-a ridicat glasul și s-a rugat cu căldură, mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Astfel, rugându-se, cu bucurie și-a plecat capul sub sabie, păzind până la capăt credința fără prihană și luând cununa cea neveștejită din mâna lui Hristos, Domnul său. Trupul său a fost aruncat în groapa comună a sclavilor, iar mai târziu a fost luat de creștini și dus în orașul Lida din Palestina.
În iconografie, Sf. Gheorghe apare călare pe un cal, străpungând cu suliţa un balaur. Ipostaza ilustrează o legendă potrivit căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Reprezentarea Sfântului biruitor simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.
Tradiții și superstiții de Sfântul Mucenic Gheorghe
Una dintre practicile răspândite în ziua de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei cu crengi verzi, obicei care marchează renaşterea naturii. În tradiţia populară se consideră că aceste simboluri vegetale au rol în protejarea gospodăriei de acţiunea spiritelor rele.
De asemenea, oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, ca să fie sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor. Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea. Se mai spune că cine doarme în această zi, ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe este rouă multă ori pâclă, e semn de an bogat, iar dacă e ploaie se va face grâu şi fân, potrivit credinţei populare.
În această zi îşi sărbătoresc onomastica toţi cei care poartă frumosul nume Gheorghe sau derivatele Gheorghina, George, Georgiana, Georgeta, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică ș.a., cei dragi dorindu-le „La mulţi ani!”, iar patronul lor – Sfântul Gheorghe să-i călăuzească mereu spre fapte frumoase. (News.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com