La 7 mai anul 399 î.e.n. a murit filosoful grec Socrate. În anul 398 Socrate a fost acuzat de către Meletos, Anytos și Lycon, de crima de a nu recunoaște zeii cetăţii și de a fi introdus divinități noi şi în plus de coruperea tinerilor, aceştia cerând pedepsirea lui cu moartea. Judecătorii îl declară pe Socrate vinovat cu o mică majoritate de voturi. După 30 de zile de la pronunţarea sentinţei, timp în care a fost ţinut în lanţuri, Socrate îşi pune capăt zilelor bând otravă . A refuzat propunerea prietenilor săi de a-l ajuta să evadeze. Filosofia lui Socrate este centrată pe cunoaşterea de sine. Socrate a fost primul mare gânditor care a luat fiinţa umană ca obiect de meditație. Una din cugetările sale celebre a fost: „Ştiu că nu ştiu nimic, şi nici măcar asta nu ştiu”…
La 7 mai 1775 a avut loc vânzarea Bucovinei. Istoria Bucovinei din perioada 1359–1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea țării și până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic. Reprezentanții Imperiului Habsburgic au folosit pseudo-argumentul istoric conform căruia Moldova de Nord a aparținut în trecut Pocuției (fostă provincie poloneză, devenită acum austriacă) și care ar fi trebuit, în virtutea acestui așa-zis drept istoric, să revină Habsburgilor. Un alt argument a fost „efortul financiar” în scopul obținerii bunăvoinței înalților dregători ai Porții (10.312 piaștri marelui dragoman Constantin Moruzi și 3.100 de piaștri lui Tahir Aga, însărcinat cu trasarea viitoarelor granițe ale nou anexatei provincii), dar și a feldmareșalul rus Piotr Alexandrovici Rumianțev, comandantul trupelor țariste din Moldova, care, în schimbul a 5.000 de ducați aur și a unei tabachere de aur încrustată cu briliante, a permis intrarea trupelor austriece în Bucovina, înainte chiar de semnarea convenției. Singurul care s-a opus acestei oneroase tranzacții turco-austriece cu complicitatea rușilor, a fost domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica. În decembrie 1774, a protestat la Poartă împotriva smulgerii Bucovinei din trupul Moldovei, amintind că respectivul teritoriu nu a făcut niciodată parte din Pocuția, considerând ocuparea un act de forță din partea Austriei. Această poziție fermă a lui Grigore al III-lea Ghica a fost de altfel și factorul determinant al morții sale. Austria a preluat, prin Convenția dintre Imperiul Otoman și Austria din 26 aprilie/7 mai 1775 de cedare a Bucovinei Imperiului Habsburgic, 10.400 de km pătrați, 4 orașe, în jur de 300 de sate și cătune, 70.000 de locuitori. Delimitarea granițelor s-a perfectat prin Convenția din 12 mai 1776. „Fără de lege nepomenita uneltire mișelească, afacere dintre o muiere desfrânată și între pașii din Bizanț, vânzarea Bucovinei va fi o veșnică pată pentru împărăția vecină, de-a pururea o durere pentru noi” [Mihai Eminescu].
În ziua de 7 mai a anului 1897 a decedat Ion Ghica, personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat şi om politic. Ion Ghica a fost de cinci ori prim-ministru: de trei ori al guvernului României (în 1866, în 1866-1867 și în 1870-1871) și de două ori între 1859 și 1860, la Iași și la București, în perioada în care ţările române se uniseră într-un stat, însă păstrau încă două guverne separate. A fost din 1874 membru titular al Societăţii Academice Române și președinte al ei, ales la 18 septembrie 1876 până în 1879, când instituția a fost redenumită în Academia Română. A fost președinte al Academiei Române de mai multe ori. Cartea „Scrisori către Vasile Alecsandri” este capodopera sa de scriitor. Ion Ghica a fost primul care a susținut apariția unei industrii și a unui comerț național.
La 7 mai 1924, în Ismail, Basarabia, s-a născut Matty Aslan (Matei Aslan), caricaturist, regizor și scenarist de filme de animație. A absolvit în anul 1948 Academia de Arte Frumoase din București. Din anul 1946 a publicat desene și caricaturi în presă, făcând în același timp și ilustrație de carte. În 1949, alături de Ion Popescu-Gopo și tatăl său, a scos scurt-metrajul de animație Punguța cu doi bani. A participat, din 1963 la saloane ale umoriștilor și anuale de grafică, în 1965, a expus la Bruxelles, în cadrul Salonului Internațional al Umoriștilor. A fost angajat, împreună cu alți desenatori și graficieni, de către Studioul Animafilm din București, unde a creat filme de animație ca: O poveste cu ursuleți, Formica, D-ale organigramei no.3. Seria Formica, formată din scurtmetrajele Formica, Din nou Formica, Formica tot Formica, era compusă din foarte concentrate fotograme ironice, destinate adulților. Înainte de Revoluția din decembrie 1989, era autorul unei rubrici permanente în ziarul România liberă, rubrică intitulată Una pe zi de Matty, pe care a realizat-o zi de zi timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viața politică, ci mai ales cotidianul, tinzând spre desen umoristic. Finalitatea socială imediată a umorului său l-a făcut extrem de popular pentru aplombul și concizia adresei satirice directe. Matty Aslan a decedat la 21 septembrie 1995.
La 7 mai 1958 s-a născut Elena Osoianu, interpretă de muzică populară, una din membrele ansamblului etno-folcloric „Tălăncuţa”. Elena (Ileana) Osoianu, la fel ca surorile sale, a absolvit Şcoala de muzică din Făleşti, iar studiile superioare le-a făcut la Universitatea Pedagogică din orașul Bălţi, Universitatea de Stat din Moldova și Academia de Muzică. Elena Osoianu a fost prima solistă a formaţiei „Tălăncuţa” care, rând pe rând, şi-a adus aici şi surorile sale – Valentina, Iulia, Romela şi Maria. În componenţa colectivului sunt aproximativ 25 de membri, printre care și Maria Iliuţ, Victor Dubenco, Victor Botnaru şi alții. Surorile Osoianu au înscris două CD-uri în cadrul formaţiei– „Ici în vale la izvoare”, „Vă cântăm de voie bună”. În același an cu „Tălăncuța”, a fost fondat și Ansamblul Etno-Folcloric Familial „Surorile Osoianu”. Repertoriul acestora include folclor pentru copii, cântece pascale, de petrecere, cântece lirice, colinde, doine ş. a. Alături de surorile sale, Elena Osoianu are multe turnee artistice în diferite ţări ale lumii: Ţările Baltice, România, Rusia, Ucraina, Spania, Franţa, Finlanda, Germania, Bulgaria. Surorile Osoianu sunt laureate ale Premiului Tineretului din Moldova, în 1997, iar ca membre ale formației „Tălăncuța” au primit, în 2010, titlul onorific de „Maestru în Artă”.
Evenimente istorice din ziua de 7 mai:
322 î.Hr.: Moare filosoful și matematicianul antichității Aristotel, unul din cei mai de seamă gânditori ai Greciei Antice.
351: A fost consemnată apariția semnului Sfintei Cruci pe cer, la Ierusalim.
1395: Mircea cel Bătrân și regele Ungariei și al Croației Sigismund de Luxemburg au încheiat la Brașov un tratat de cooperare militară antiotomană. Erau la mijloc interese reciproce. Principele valah simțea mereu amenințarea otomană de peste Dunăre, iar Sigismund tocmai pregătea în mare taină o cruciadă antiotomană, pe care a și declanșat-o în anul următor, 1396.
1441: Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El a deținut această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului.
1920: A încetat din viață Constantin Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz, 21 mai 1855 – 7 mai 1920), critic literar, scriitor și om politic; unul dintre membrii marcanți ai Partidului Social Democrat Român; membru post-mortem al Academiei Române.
1938: A încetat din viață Octavian Goga (1 aprilie 1881 – 7 mai 1938), poet, dramaturg, om politic; prim-ministru al României; membru al Academiei Române.
1960: Sovieticii anunță că au selectat primii 20 de cosmonauți pentru pregătirea viitoarelor zboruri spațiale. Dar zborurile s-au împuținat, în loc să se înmulțească.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.luberti.com