Chiar și în Rusia s-a observat deja că războiul s-a prelungit.
Vladimir Putin, care conduce Rusia de peste 25 de ani, a transformat sărbătoarea de 9 mai într-o nouă religie, dar anul acesta nu are ce sărbători. Mai mult, în rândul rușilor se răspândește nemulțumirea față de putere din cauza consecințelor războiului din Ucraina, scrie The Wall Street Journal, citat de „Dzerkalo tyjnia”.
„Având în vedere că linia frontului a stagnat, pierderile rușilor au depășit un milion, economia a avut de suferit, iar atacurile cu rachete și drone au devenit un fenomen obișnuit, în ultimele luni s-a răspândit în țară un sentiment profund de nemulțumire. Aceasta reprezintă, potențial, cea mai serioasă provocare pentru regimul lui Putin de până acum — și ar putea fi mai insidioasă decât puciul eșuat al lui Evgheni Prigojin din 2023”, se menționează în material.
Pe fondul zvonurilor privind posibilitatea unei lovituri de stat, serviciile de securitate ruse au răspuns cu noi restricții draconice, inclusiv prin blocarea internetului.
Aceasta nu înseamnă că o lovitură de stat este iminentă sau că Putin va fi înlăturat curând din joc, dar schimbarea stării de spirit este izbitoare comparativ cu decembrie anul trecut, când oficialii ruși erau încurajați de speranța că Președintele SUA, Donald Trump, va face presiuni asupra Ucrainei pentru a încheia un acord de pace în condițiile Moscovei.
Publicația notează că punctul de cotitură a survenit în ianuarie. Atunci, așa-numita „operațiune militară specială” a lui Putin în Ucraina a durat la fel de mult ca cel de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul URSS.
„Fiecare zi de atunci încoace întărește sentimentul că nu suntem demni de memoria bunicilor noștri. Putin a creat acest cult al bunicilor, iar acum acesta s-a întors împotriva lui”, a declarat Abbas Galleamov, fost redactor de discursuri al lui Putin, în prezent politician de opoziție care trăiește în străinătate.
În schimb, Kremlinul susține că războiul a provocat o „consolidare fenomenală a societății în jurul președintelui” și că acesta durează de peste patru ani deoarece „obiectivele sale nu au fost încă pe deplin atinse”.
Totuși, bloggerii ruși se plâng deja că „bunicii” din perioada celui de-al Doilea Război Mondial „ajunseseră deja la Berlin, în timp ce noi, nu se știe de ce, continuăm doar să dăm din pumni și să spunem prostii despre liniile roșii”.
Atacurile dronelor și rachetelor ucrainene asupra rafinăriilor și întreprinderilor militare rusești au devenit deja ceva obișnuit. Aproximativ 70% din populația Rusiei se află acum în raza de acțiune a Ucrainei. Inițial, aceste atacuri au contribuit la un efect de coeziune, dar acum ilustrează doar slăbiciunea lui Putin.
„Putin este perceput astăzi ca un bunic bătrân care nu cunoaște starea reală a lucrurilor din viața oamenilor. Nu mai este considerat un protector. Nu mai este considerat un Superman”, a declarat Aleksandr Baunov, cercetător principal la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia.
Nico Lange, fost oficial german din domeniul apărării, care conduce centrul de analiză IRIS din Germania, spune că, dacă Putin ar putea alege, nu ar organiza parada de 9 mai.
„Nu vrea să stea undeva în aer liber, având în vedere daunele cauzate sistemelor rusești de supraveghere aeriană și apărare antiaeriană, precum și modul în care dronele și rachetele ucrainene își aleg țintele. Dar, din cauza semnificației cvasi-religioase a zilei de 9 mai, el nu poate nici să nu organizeze parada”, a punctat acesta.
Serghei Radcenko, profesor britanic de istorie la Universitatea Johns Hopkins, afirmă, pe de altă parte, că un moment de cotitură cheie pentru ruși a fost seria de atacuri ucrainene asupra localității Tuapse.
„Toată lumea — cu excepția, poate, a lui Putin — a început acum să înțeleagă că războiul nu merge conform planului. Atunci a ajuns războiul la acei oameni care înainte îl susțineau de la distanță”, a spus el.
Mulți bloggeri „patrioți” ruși sunt tot mai indignați de restricțiile impuse de stat și de corupția la nivel înalt. „Ținta” lor principală a devenit fostul ministru al Apărării și actualul secretar al Consiliului de Securitate Națională, Serghei Șoigu.
Galleamov, fostul purtător de cuvânt al lui Putin, afirmă că atmosfera de pe rețelele sociale rusești reflectă o anumită tendință: „Oamenii care înainte nu se interesau de politică consideră acum că este la modă să își exprime opiniile politice, să se îngrijoreze de suferința poporului și să se plângă de autorități. Istoric vorbind, o astfel de modă precedă, de obicei, revoluțiile”.
În schimb, Marat Ghelman, fost consilier al lui Putin și fost director executiv în televiziunea de stat, care trăiește acum în străinătate, consideră că regimul de la Kremlin înțelege că urmează o nemulțumire serioasă, motiv pentru care a decis „să permită, deocamdată, manifestarea unei nemulțumiri minore”. Totuși, Moscova are suficiente resurse pentru a reprima orice rezistență civică.
Fostul ambasador al SUA la Moscova, John Sullivan, a remarcat, totuși, că „în Rusia totul se întâmplă foarte încet, dar când se întâmplă, se întâmplă repede”.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com